Sectorul IT din România contribuie semnificativ la creșterea economică a țării, fiind responsabil pentru peste 7% din Produsul Intern Brut (PIB). În ciuda acestei performanțe, nivelul de adoptare a tehnologiilor avansate, precum Inteligența Artificială (AI), rămâne extrem de scăzut, fapt care subliniază anumite lacune în capacitatea sectorului de a valorifica întregul său potențial inovator.
Adoptarea AI în sectorul IT: un decalaj major față de potențialul economic
Deși industria tehnologică românească a demonstrat o creștere robustă și o dinamism remarcabil în ultimii ani, doar 5% dintre companiile active pe piața locală utilizează în prezent AI în procesul lor de activitate. Acest procent indică o reticență sau o dificultate în adoptarea unor tehnologii considerate a fi viitorul în domeniu. Specialiștii din industrie explică această situație prin lipsa de infrastructură, precum și prin deficitul de competențe digitale avansate în rândul angajaților.
„Investițiile în AI sunt esențiale pentru ca firmele românești să poată rămâne competitive atât pe plan local, cât și internațional, însă barierele pentru adoptarea unor astfel de tehnologii rămân semnificative,” afirmă reprezentanții Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Aceștia subliniază că, deși sectorul IT contribuie direct la economie, există o nevoie acută de a impulsiona inovația și de a forma personal specializate în AI și alte tehnologii emergente.
Criza competențelor digitale: un obstacol în dezvoltarea tehnologică
Un alt indicator îngrijorător prezentat de ANIS îl reprezintă nivelul de competențe digitale avansate în rândul populației adulte. Mai puțin de o treime dintre aceștia dețin abilități digitale necesare pentru a opera în mod eficient în mediul digital actual, fapt ce limitează atât dezvoltarea sectorului IT, cât și integrarea tehnologiilor de tip AI în activitatea zilnică a companiilor. În timp ce alte economii avansate au investit masiv în educație și formare profesională de specialitate, România se confruntă cu un decalaj semnificativ în această arie.
„Lipsa unei baze solide de competențe digitale afectează în primul rând dezvoltarea internă a sectorului IT, dar și capacitatea de a atrage și păstra talente în domeniu,” mai adaugă reprezentanții ANIS. Aceasta devine o problemă atât pentru companiile locale, cât și pentru poziția pieței muncii, în condițiile în care specialiștii în AI sunt tot mai căutați la nivel global.
Ce urmează pentru sectorul tech din România?
Contextul actual impune un efort concentrat pentru accelerarea adoptării tehnologiilor continue și dezvoltarea competențelor digitale. Guvernul și actorii privați încearcă deja să găsească soluții pentru stimularea inovării și pentru crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării AI. Programe de formare profesională, parteneriate cu universitățile, investiții în infrastructură digitală și crearea de hub-uri de inovare sunt pietre de temelie în strategia pe termen lung.
Importanța investițiilor în competențe, infrastructură și tehnologii emergente este tot mai evidentă. Sectorul IT românesc a demonstrat în trecut că poate fi un motor de creștere, însă pentru a menține această poziție și pentru a construi pe un fundament solid, trebuie să îmbrățișeze pe deplin noile tehnologii și să investească în capital uman. În fața unui mediu economic global tot mai digitalizat, singura certitudine este aceea că vitalitatea sectorului și, implicit, a economiei naționale depind de viteza cu care România va integra și va valorifica potențialul AI și al altor tehnologii avansate.
