România importă mai mult, chiar când consumul scade: analiza cifrelor INS
Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru februarie 2026 relevă dezechilibre profunde în sistemul energetic românesc. Conform analizei lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, țara se confruntă cu o problemă structurală, nu doar de consum. Importurile cresc în anumite domenii, chiar dacă nevoia reală scade sau producția internă se menține. Sistemul energetic devine astfel mai dependent comercial și mai puțin suveran.
Cărbunele: importuri în creștere vertiginoasă
Una dintre cele mai îngrijorătoare cifre este creșterea cu 520% a importurilor de cărbune, în condițiile în care necesarul scade cu 20%. Această discrepanță sugerează prăbușirea producției interne, funcționarea termocentralelor pe cărbune alimentate din import sau chiar efecte logistice. Argumentul pro-cărbune devine fragil, deoarece menținerea centralelor nu mai garantează independența energetică, ci subliniază dependența de importuri.
Petrol și gaze: dependențe adâncite
O altă problemă este ilustrată de evoluția importurilor de țiței și produse petroliere. Scăderea importurilor de țiței cu 18% este compensată de o creștere de 23% a importurilor de produse finite, mai ales motorină. Această tendință indică o posibilă slăbiciune a capacităților de rafinare sau o schimbare a structurii cererii. Paradoxal, această mutare a avut loc într-un context de tensiuni geopolitice crescute, care ar fi trebuit să determine consolidarea procesării interne. În cazul gazelor, consumul a crescut cu 11%, dar importurile au urcat cu 47%, demonstrând o elasticitate proastă a sistemului intern.
Electricitate: o rază de speranță, dar cu rezerve
Situația energiei electrice prezintă un tablou mai optimist. Creșterea producției interne din surse hidro și eoliene a dus la scăderea importurilor cu 16% și la creșterea exporturilor cu 8%. Asta demonstrează impactul pozitiv al energiilor regenerabile asupra balanței comerciale. Totuși, scăderea consumului casnic de electricitate cu 5% ar putea fi un semn al sărăciei energetice, mai degrabă decât o dovadă a eficienței. În plus, creșterea cu 24% a consumului tehnologic în rețele indică pierderi, dezechilibre și costuri sistemice mai mari.
Analiza lui Dumitru Chisăliță subliniază că tranziția energetică a României nu s-a concretizat în modernizarea rețelelor, în flexibilitate, stocare și reducerea dependenței de combustibili importați.
