Diverse

Iliescu, recunoștința pentru URSS: „Înțelegere din primele zile ale Revoluției”

Iliescu, recunoștința pentru URSS: „Înțelegere din primele zile ale Revoluției”

Conform Buletin.de: Noile autorități de la București, imediat după căderea regimului Ceaușescu, au încercat să mențină relații bune cu Uniunea Sovietică, în ciuda semnelor clare ale prăbușirii acesteia. Telegrame secrete ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE), declasificate recent, dezvăluie eforturile depuse în acest sens. Documentele scot la iveală o imagine surprinzătoare a modului în care România, singura țară din fostul bloc comunist, a dorit să-și mențină legăturile cu Moscova, mergând până la semnarea unui tratat controversat.

Tratatul secret cu Moscova și „interdicția” occidentală

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei politici externe a fost semnarea, la 5 aprilie 1991, a unui tratat cu Uniunea Sovietică de către Ion Iliescu și Mihail Gorbaciov. Acest tratat, pe lângă alte prevederi, conținea o clauză considerată acum extrem de problematică. României i se interzicea, practic, aderarea la NATO sau la alte structuri occidentale. Din fericire, prăbușirea URSS la finalul aceluiași an a făcut ca acest tratat să-și piardă valabilitatea.

Eforturi diplomatice pentru o relație specială cu URSS

O telegramă secretă, datată 21 iulie 1990, scoate în evidență dorința Bucureștiului de a menține o relație strânsă cu Moscova. Documentul, expus publicului în cadrul „Nopții muzeelor” din București, arată preocuparea autorităților române de a „se da bine” cu URSS. În telegramă, se menționează importanța relațiilor bilaterale și se subliniază că acestea reprezintă pentru România o „problemă de strategie”. Sergiu Celac, ministrul de Externe de la acea vreme, este citat spunând că România „dă o înaltă apreciere raporturilor cu URSS ca țară vecină, prietenă”.

Documentul detaliază și o întâlnire între reprezentanți ai celor două țări, considerată un „prim contact personal al celor doi conducători”, care a generat „satisfacție de ambele părți”. Se subliniază necesitatea unei „acțiuni plină de conținut” în cadrul unei viitoare vizite a președintelui României în URSS, cu accent pe pregătirea acesteia și stabilirea unei date.

Tentative de blocare a vizitei Regelui Mihai I

Pe lângă menținerea relațiilor cu Moscova, telegramele MAE relevă și eforturile depuse de noile autorități pentru a împiedica eventuala revenire în România a Regelui Mihai I. Documentele, care fac parte dintr-un lot de peste 5.000 de acte desecretizate recent, scot la iveală mijloacele folosite pentru a bloca vizita Regelui. O telegramă trimisă de la Berna, datată 9 aprilie 1990, arată încercările reprezentanților români de a-l convinge pe Regele Mihai să nu viziteze țara, așa cum intenționa. Aceste documente, desecretizate recent, oferă o perspectivă inedită asupra primilor ani de tranziție ai României și a complexității relațiilor sale internaționale.

Sursa: Buletin.de