Diverse

Executivul român a aprobat joi, 12 martie 2026, proiectul de lege pentru ratificarea unui nou contract de finanțare de jumătate de miliard de euro cu Banca Europeană de Investiții (BEI)

Executivul român a aprobat joi, 12 martie 2026, proiectul de lege pentru ratificarea unui nou contract de finanțare de jumătate de miliard de euro cu Banca Europeană de Investiții (BEI)

Executivul român a aprobat joi, 12 martie 2026, proiectul de lege pentru ratificarea unui nou contract de finanțare de jumătate de miliard de euro cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Suma este destinată exclusiv finalizării Autostrăzii Sibiu-Pitești, prima șosea de mare viteză care traversează Munții Carpați. Această confirmedare reprezintă un pas important în avansarea unuia dintre cele mai strategice proiecte de infrastructură ale țării, cu terminare estimată pentru anul 2028.

O nouă etapă în finanțarea proiectului

Noul contract, semnat între București și Luxemburg în ianuarie 2026, vine ca a doua tranșă majoră de sprijin financiar acordat de BEI pentru autostradă. În octombrie 2025, oficialii au semnat deja primul contract de 500 de milioane de euro, iar acum, suma totală aprobată pentru acest proiect se ridică la un miliard de euro.

Valoarea totală estimată a proiectului, conform datelor puse la dispoziție de BEI, depășește 5,48 miliarde de euro, iar suma de aproape jumătate de miliard este menită să acopere o parte semnificativă a costurilor de finalizare. În ciuda sumelor alocate, finanțarea nu include cheltuielile suplimentare generate de TVA sau exproprieri, aspect stipulat clar în documentație.

Progresul real pe șantier: aproape finalizat tronsonul Tigveni – Curtea de Argeș

Reprezentanții CNAIR au anunțat că stadiul fizic al lucrărilor la tronsonul 4, între Tigveni și Curtea de Argeș, se apropie de 90%. Cristian Pistol, șeful companiei, a declarat că lotul ar putea fi deschis circulației cu până la șase luni mai devreme decât termenul stabilit inițial. “Este o veste bună pentru toți cei interesați de fluidizarea traficului pe ruta Sibiu-Pitești,” a afirmat Pistol, subliniind progresul remarcabil din teren.

Acest tronson reprezintă unul dintre cele mai complexe și importante sectoare ale autostrăzii, datorită traversării Munților Carpați. Finalizarea anticipată a lotului 4 ar putea reduce semnificativ timpul de deplasare pentru mii de șoferi, dar și pentru cursele comerciale.

Structura proiectului și termenii de finalizare

Proiectul de autostradă are o lungime totală de 122,11 km, împărțită în cinci secțiuni distincte, traversând pe rând Sibiu, Boița, Cornetu, Tigveni, Curtea de Argeș și Pitești. Fiecare sector a fost conceput pentru a asigura o conexiune rapidă între orașe și pentru a reduce congestiile din zonă.

Valoarea acestor secțiuni a fost calculată astfel încât să permită finalizarea întregii autostrăzi în termen de doi ani și jumătate de la semnarea contractului de finanțare, mai precis până în 2028. Autoritățile urmăresc ca lucrările să fie finalizate în termen, pentru a răspunde exigențelor de trafic și pentru a stimula dezvoltarea economică a regiunii.

Reacția oficialilor și a opiniei publice

Cristian Pistol, directorul CNAIR, a exprimat optimism cu privire la ritmul actual al execuției. “Lucrările de pe tronsonul 4 sunt aproape gata și acest succes ne motivează să credem că, în toamna acestui an, autostrada va fi deschisă circulației pe cel mai anevoios segment,” a spus el.

De partea cealaltă, opinia publică și specialiștii din logistică sunt interesați de avansarea clară a proiectului, întrucât modernizarea acestei rute este considerată un element crucial pentru dezvoltarea economică a zonei sudice a țării, precum și pentru reducerea timpilor de transport.

Deși pasul legislativ a fost adoptat joi, proiectul va fi trimis pentru dezbatere și aprobare Parlamentului. În așteptarea deciziei finale, autoritățile continuă să monitorizeze îndeaproape stadiul progresului fizic al lucrărilor, fiind conștiente că finalizarea acestui tronson reprezintă atât o investiție majoră, cât și o oglindă a angajamentului guvernului față de modernizarea infrastructurii naționale.