Conform Economistul.ro: Berlinul se confruntă cu un scepticism crescând la adresa Chinei, pe fondul tensiunilor comerciale și al presiunilor asupra industriei auto germane. Un sondaj recent realizat la nivel european arată că majoritatea susținătorilor partidelor de guvernare din Germania, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau chiar un adversar. Această percepție, cea mai accentuată dintre cele 15 țări europene incluse în studiu, vine într-un moment crucial pentru economia germană.
Industria auto, în centrul tensiunilor
Industria auto, un pilon tradițional al economiei germane, se află în prima linie a concurenței cu producătorii chinezi. Aceștia câștigă teren atât pe piața internă a Chinei, cât și pe piețele internaționale, punând presiune pe producătorii europeni. Analiza European Council on Foreign Relations (ECFR) indică pierderi semnificative de locuri de muncă în sectorul prelucrător german, estimating aproximativ 420.000 de posturi pierdute între 2019 și 2025 și o tendință de reducere lunară a angajărilor.
La nivel european, se resimte o cerere tot mai mare pentru măsuri comerciale mai ferme. Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au solicitat Comisiei Europene să acționeze mai rapid în apărarea industriilor europene. Germania, deși tradițional reticentă la astfel de măsuri, pare să își schimbe poziția, acceptând inițiative menite să reducă dependențele economice de Beijing.
Scepticism crescând și tranziția energetică
Sondajul ECFR, realizat în mai 2026, arată că 60% dintre susținătorii coaliției de guvernare din Germania consideră China un rival sau adversar. Această cifră contrastează puternic cu percepția din țări precum Italia, unde 56% dintre respondenți văd China ca pe un partener necesar sau aliat, sau Spania, unde proporția ajunge la 65%. Publicul francez se apropie mai mult de poziția germană.
În ciuda acestui scepticism crescând față de China, sprijinul public pentru tranziția energetică rămâne robust. 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, un procent similar cu media europeană de 61%. Aceasta oferă un spațiu politic guvernului german pentru a promova o abordare mai fermă față de dependențele economice, dar și pentru a investi în industria europeană de profil, precum cea a energiei eoliene și a bateriilor, evitând noi vulnerabilități.
Deși percepția publică în Germania se schimbă, relația economică cu China rămâne complexă. Fluxurile comerciale, investițiile și lanțurile industriale creează o interdependență ce nu poate fi eliminată brusc fără costuri semnificative. Abordarea europeană actuală se concentrează pe reducerea riscurilor în sectoare strategice, diversificarea furnizorilor și consolidarea capacităților industriale proprii, mai degrabă decât pe o ruptură totală. În plus, preocupările legate de securitatea cibernetică, precum sancțiunile impuse recent unor entități chineze pentru implicare în atacuri cibernetice, adaugă noi dimensiuni relației bilaterale.
European Council on Foreign Relations subliniază că deteriorarea competitivității industriale ar putea genera costuri politice pentru guverne, sugerând că o strategie proactivă este necesară.
Sursa: Economistul.ro
