Conform Economistul.ro: Germania, tot mai sceptică față de China
Un procent covârșitor, 60%, dintre susținătorii partidelor de guvernământ din Germania, CDU/CSU și SPD, consideră China fie un rival, fie un adversar. Această atitudine plasează Germania pe primul loc în rândul celor 15 țări europene analizate într-un amplu sondaj realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR), indicând o creștere semnificativă a neîncrederii față de Beijing.
Situația din Germania contrastează puternic cu percepția din alte state europene, în special din sudul continentului. În Italia, 56% dintre respondenți văd China ca pe un partener necesar sau chiar un aliat, în timp ce în Spania, acest procent ajunge la 65%. Franța se situează mai aproape de poziția germană, manifestând, de asemenea, un grad ridicat de scepticism.
Sondajul, desfășurat în mai 2026, a implicat peste 19.000 de respondenți din 15 țări, inclusiv 2.138 din Germania, și vine într-un moment crucial pentru politica industrială și comercială a Berlinului. Analiza ECFR subliniază presiunile economice tot mai mari la care este supusă Germania în relația cu China, precum și ezitările factorilor de decizie de la Berlin în adoptarea unor măsuri comerciale europene mai ferme.
Industria auto germană, sub asaltul concurenței
Industria prelucrătoare germană se confruntă cu pierderi semnificative de locuri de muncă, aproximativ 420.000 de posturi fiind eliminate între 2019 și 2025. Estimările indică o continuare a declinului, cu o medie de 10.000 de locuri de muncă pierdute lunar. Sectorul auto, un pilon al economiei germane, este cel mai expus.
Producătorii germani de automobile pierd teren atât pe piața internă a Chinei, cât și la nivel global, confruntându-se cu o concurență acerbă din partea brandurilor chineze, în special în segmentul vehiculelor electrice. Această situație reprezintă o schimbare față de politicile industriale anterioare ale Germaniei, care favorizau legăturile economice strânse cu Beijingul, bazându-se pe accesul la piața chineză și pe integrarea lanțurilor de producție.
Creșterea capacităților industriale chineze în domenii strategice, precum bateriile și tehnologiile energetice, a adăugat noi dimensiuni dezbaterii privind dependența economică. Aceasta se adaugă discuțiilor despre accesul la piață și riscurile de securitate asociate cu infrastructurile cibernetice, așa cum au demonstrat sancțiunile UE din martie 2026 împotriva unor companii chineze suspectate de atacuri cibernetice.
Tranziția energetică și independența, noi priorități germane
În ciuda scepticismului crescut față de China, publicul german rămâne ferm în sprijinul tranziției energetice. 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, un procent ușor sub media europeană de 61%. Această susținere pentru energiile verzi oferă, conform autorilor analizei ECFR, un spațiu politic guvernului german pentru a adopta o abordare mai fermă în privința dependențelor economice.
ECFR sugerează că Germania ar putea combina accelerarea tranziției energetice cu măsuri de protejare a industriilor europene. Dezvoltarea capacităților interne în sectoare precum energia eoliană și producția de baterii ar putea preveni apariția unor noi dependențe de China, pe măsură ce economia globală se decarbonizează.
Această strategie presupune susținerea producției locale și diversificarea furnizorilor, fără a urmări o ruptură completă a legăturilor economice cu China. Relațiile comerciale și investiționale rămân substanțiale, iar o separare bruscă ar genera costuri semnificative atât pentru companii, cât și pentru consumatori. Totuși, presiunea pentru o mai mare reziliență economică și securitate a lanțurilor de aprovizionare este în creștere, încurajând o reevaluare a dependențelor strategice.
Sursa: Economistul.ro
