Diverse

Poluarea din București, deși o problemă cronică cu multiple surse și cauze complexe, a fost recent în centrul atenției autorităților

Poluarea din București, deși o problemă cronică cu multiple surse și cauze complexe, a fost recent în centrul atenției autorităților

Poluarea din București, deși o problemă cronică cu multiple surse și cauze complexe, a fost recent în centrul atenției autorităților. În urma unor verificări detaliate, Garda de Mediu a identificat un factor surprinzător, dar care explică foarte clar nivelurile alarmante de particule fine din aerul capitalei: utilizarea materialului antiderapant, în special sarea și nisipul, în sezonul rece.

Materialul antiderapant, vinovat pentru creșterea pulberilor în aer

Inițial, preocuparea principală s-a concentrat pe concentrațiile ridicate de PM10 și PM2,5, partiicule fine care pot provoca probleme serioase pentru sănătate. În lipsa precipitațiilor, sarea și nisipul folosite pentru dezăpezire sunt mult prea ușor transportate de traficul intens, fiind antrenate în aer sub formă de pulberi. Comisarii Garda de Mediu au descoperit depuneri vizibile atât pe bordurile străzilor și sub autovehicule staționate, cât și pe carosabil, în special pe arterele cele mai aglomerate și pe liniile de tramvai, care sunt utilizate frecvent și de alte tipuri de vehicule.

Această constatare a fost sprijinită și de controale realizate la nivelul primăriilor din București, precum și la sediul Primăriei Generale. Autoritățile au primit recomandări clare pentru reducerea impactului materialului antiderapant asupra calității aerului, inclusiv prin măsuri mecanizate de aspirare și spălare a carosabilului. Garda de Mediu admite că „creșterea nivelului de pulberi în București este rezultatul unui cumul de factori, însă gestionarea necorespunzătoare a materialului antiderapant și activitățile de șantier au un rol important în amplificarea fenomenului”.

Control riguros al zonelor de trafic și obiectivelor semiconductorice

Controalele nu s-au limitat doar la străzi. În zonele centrale și în nordul orașului, comisarii au verificat stațiile de metrou, inclusiv terminalele de la B-dul Expoziției, Gara Băneasa și Aeroportul Băneasa, constatând că, deși sunt dotate cu rampi pentru spălarea utilajelor și plăci de umectare, urmele de praf și nisip sunt încă vizibile. Aceasta indică faptul că măsurile de prevenție nu sunt suficiente și că acțiunile operative trebuie intensificate pentru a evita înăsprirea problemei.

Pe măsură ce controlul s-a desfășurat și la alte obiective, precum șantiere din zona de nord, s-a confirmat că neregulile persistă: lipsa unor sisteme eficiente de umectare și spălare a roților, de depozitare controlată a materialelor și de limitare a prafului. Garda de Mediu a reacționat rapid, impunând măsuri corective și sancțiuni acolo unde neregulile au fost constatate, dar afirmând totodată continuitatea verificărilor pentru perioada următoare.

Perspectiva asupra poluării, dincolo de cauzele administrative

Pe lângă controale și recomandări, o imagine mai largă asupra situației a fost oferită de o organizație non-guvernamentală. Într-un raport recent, aceasta atrage atenția că, în dimineața zilei de 17 martie, calitatea aerului din București era „rea”, iar principalele surse de poluare nu ar fi doar materialul antiderapant, ci în principal traficul rutier și încălzirea rezidențială. Concluzia recentă a organizației vine în contrast cu explicația oficială, subliniind această realitate: „Transportul și încălzirea rezidențială sunt principalele surse de poluare. Nu ajuta amplasarea orașului, nu ajuta condițiile meteo, nu ajuta inacțiunea autorităților.”

Harta poluării publicată de această entitate arată zone extrem de afectate, cu concentrații periculos de ridicate de particule, confirmând existența unei probleme acute ce necesită soluții durabile. În timp ce autoritățile continuă să efectueze controale și să ia măsuri punctuale, perspectiva de durată a calității aerului rămâne incertă, iar eforturile trebuie să fie mai bine coordonate pentru a avea un impact real.

Pe fondul acestor evoluții, administrația bucureșteană și factorii de decizie aud și semnalele din teren despre nevoia de a gestiona mai eficient poluarea umană, în special în contextul sezonului cald, când conurbanța problemelor de mediu devine și mai acută. Decizii concrete și acțiuni concrete vor fi esențiale pentru a învinge acest dușman invizibil, care afectează atât sănătatea, cât și imaginea orașului.