Conform Mediafax: Fostă directoare economică, acuzată de delapidare de peste 4,5 milioane lei la Electrica Serv
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus trimiterea în judecată a unei foste directoare economice a ELECTRICA SERV, acuzată de o fraudă masivă de peste 4,5 milioane lei. Femeia, aflată sub control judiciar, este cercetată pentru mai multe infracțiuni, inclusiv delapidare cu consecințe deosebit de grave, acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual și uz de fals, toate în formă continuată.
Potrivit anchetatorilor, inculpata ar fi pus la punct un mecanism complex pentru a se sustrage din patrimoniul societății suma totală de 4.541.041,12 lei. Banii ar fi fost transferați în 18 operațiuni bancare distincte, cu valori cuprinse între 22.500 și 438.520 de lei. Surse judiciare au confirmat pentru MEDIAFAX că instituția vizată este ELECTRICA SERV, iar acuzațiile vizează, în principal, fapte de delapidare.
Mecanismul ingenios al fraudei
Rechizitoriul întocmit de procurori detaliază modul în care ar fi fost pusă în practică escrocheria. În prima etapă, femeia, care ar fi preluat atribuțiile de director economic în octombrie 2024, ar fi folosit fără drept dispozitivele de autentificare și datele de acces ale altor două angajate din subordinea sa, angajate cu drept de semnătură. Astfel, ar fi reușit să autorizeze plățile prin aplicația de internet banking a companiei.
Ulterior, inculpata ar fi inserat în ordinele de plată denumirile unor furnizori legitimi ai companiei. În schimb, la rubrica IBAN destinată beneficiarului, ar fi completat propriul cont bancar sau contul unei firme administrate de soțul său. Anchetatorii subliniază că aplicația bancară utilizată nu dispunea de mecanisme automate de verificare a corespondenței dintre denumirea beneficiarului și contul bancar indicat. Acest lucru a permis ca plățile să apară în evidențele societății ca fiind efectuate către furnizori reali, mascând astfel adevărata destinație a fondurilor.
Ascunderea urmelor prin documente fictive
Pentru a acoperi urmele fraudei, procurorii susțin că au fost întocmite și înregistrate numeroase documente fictive. Acestea atestau servicii care, în realitate, nu au fost prestate și care au avut rolul de a justifica plățile nelegitime. Printre actele falsificate se numără referate de necesitate, facturi, facturi proforme, situații de lucrări și centralizatoare zilnice de plăți.
În vederea recuperării prejudiciului, instanța a menținut măsurile asigurătorii asupra bunurilor imobile, conturilor bancare și veniturilor salariale ale inculpatei. Aceste măsuri sunt valabile până la concurența sumei de 4.541.041,12 lei, reprezentând prejudiciul produs.
Rechizitoriul a fost înaintat Tribunalului București, iar procurorii au solicitat menținerea controlului judiciar asupra inculpatei, precum și a măsurilor asigurătorii dispuse anterior. Dosarul urmează să fie judecat de instanță.
Sursa: Mediafax