Conform Digi24: Constanța, București, Oradea, Brașov și Buzău au primit același rating din partea agenției Fitch Ratings: „BBB-„, cu perspectivă negativă. Această evaluare, deși pare una tehnică, are implicații directe asupra modului în care aceste municipii își pot atrage fonduri pentru investiții și influențează costurile de împrumut. Ratingul este, în esență, un indicator al probabilității ca un emitent să își onoreze datoriile.
Rolul ratingurilor Fitch pentru administrațiile locale
Agențiile de rating, precum Fitch, evaluează în principal probabilitatea de default (PD) a unui emitent, adică riscul ca acesta să nu își poată rambursa la timp datoriile. Această evaluare este crucială în special atunci când administrațiile locale decid să se finanțeze prin emiterea de obligațiuni municipale pe piața de capital. Investitorii folosesc ratingurile pentru a compara diferite instrumente financiare și pentru a stabili dacă dobânda oferită compensează riscul asumat. De aceea, un rating bun poate reduce costul împrumuturilor, permițând administrației să obțină bani pentru investiții în condiții mai favorabile.
Puține municipii din România solicită astfel de evaluări, deoarece procesul este costisitor și este inițiat, de cele mai multe ori, chiar de emitent. „Ratingul este cerut de emitent înainte de emisiunea obligațiunii și este plătit de acesta”, explică Adrian Codîrlașu, președintele CFA România. Acest audit independent este esențial pentru investitori, care doresc să aibă o imagine clară asupra situației financiare prezente și, mai ales, viitoare a entității. Retragerea unui rating, așa cum s-a întâmplat în cazul Clujului, poate ridica semne de întrebare printre investitori cu privire la motivele ascunse.
Evaluarea Fitch: factori și limitări
Procesul de acordare a ratingului de către Fitch este complex și implică analiza mai multor factori: stabilitatea veniturilor, flexibilitatea fiscală a administrației, lichiditatea, structura datoriei și expunerea la diverse riscuri. Pentru Constanța, Fitch a apreciat economia diversificată și rata șomajului redusă, dar a atras atenția asupra expunerii la dobânzi variabile și la riscul valutar, deoarece o mare parte din datorie este denominată în euro.
Este important de înțeles că ratingul final al unui municipiu nu poate depăși, în practică, ratingul suveran al țării în care se află. Chiar dacă un oraș are o situație financiară proprie solidă, ratingul său va fi plafonat de calificativul acordat României. Acest mecanism explică de ce București, Constanța, Oradea, Brașov și Buzău au primit același rating „BBB-„, cu perspectivă negativă, chiar dacă analizele Fitch pot indica diferențe la capitolul profilului de risc individual. Perspectiva negativă reflectă, în mare parte, ratingul suveran al României.
Deși aparente tehnice, aceste evaluări au un impact direct asupra locuitorilor unui oraș. Un rating mai bun poate însemna costuri de finanțare mai mici pentru proiectele locale, lăsând mai mulți bani disponibili pentru investiții în comunitate. Pe de altă parte, un rating slab poate duce la dobânzi mai mari și la o alocare mai mare a bugetului local pentru plata datoriilor, reducând astfel resursele pentru alte nevoi.
În perspectiva evaluării Moody’s pentru România, așteptată vineri,Adrian Codîrlașu anticipează o probabilitate de 50-50 între menținerea calificativului actual și o posibilă retrogradare.
Sursa: Digi24
