Conform Csid.ro: Steatoza hepatică, cunoscută popular sub denumirea de ficat gras, afectează un număr tot mai mare de persoane, chiar și pe cele care nu consumă alcool. Această afecțiune hepatică, ce presupune acumularea de grăsime la nivelul ficatului, poate avea consecințe serioase asupra sănătății dacă nu este gestionată corespunzător.
Cauzele și factorii de risc ai steatozei hepatice nonalcoolice
Principalul vinovat pentru steatoza hepatică nonalcoolică este sindromul metabolic. Acesta cuprinde un set de afecțiuni interconectate, printre care obezitatea (în special cea abdominală), rezistența la insulină, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială și nivelurile crescute de colesterol și trigliceride. Alimentația bogată în zaharuri rafinate, grăsimi saturate și alimente procesate contribuie semnificativ la apariția și agravarea acestei condiții. Lipsa de mișcare, sedentarismul, joacă, de asemenea, un rol important. Anumite medicamente, expunerea la toxine și chiar o pierdere rapidă în greutate pot fi, de asemenea, factori declanșatori.
Investigații și diagnostic
Diagnosticul steatozei hepatice se stabilește pe baza unei combinații de analize de sânge, imagistică medicală și, uneori, biopsie hepatică. Analizele de sânge, precum cele pentru enzimele hepatice (transaminaze), pot indica o inflamație la nivelul ficatului. Ecografia abdominală este o metodă frecvent utilizată pentru a vizualiza gradul de acumulare a grăsimii în ficat. În cazuri mai complexe sau când se suspectează leziuni mai avansate, se poate recurge la investigații imagistice mai precise precum tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN). Biopsia hepatică, deși invazivă, oferă cea mai sigură informație despre stadiul afecțiunii și prezența fibrozei sau cirozei.
Schimbări în stilul de viață pentru protecția ficatului
Cea mai eficientă metodă de a preveni și gestiona steatoza hepatică nonalcoolică o reprezintă adoptarea unui stil de viață sănătos. Reducerea consumului de alimente procesate, bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase, și creșterea aportului de fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe sunt esențiale. Menținerea unei greutăți corporale optime, prin combinarea unei diete echilibrate cu exerciții fizice regulate, este crucială. Activitatea fizică aerobă, precum mersul alert, înotul sau ciclismul, practicată cel puțin 150 de minute pe săptămână, ajută la arderea grăsimilor și la îmbunătățirea sensibilității la insulină. Renunțarea la fumat, dacă este cazul, și gestionarea stresului prin tehnici de relaxare pot contribui, de asemenea, la sănătatea hepatică.
Sursa: Csid.ro
