Un focar de meningită izbucnit în sud-estul Angliei, soldat cu două decese și zeci de îmbolnăviri, ridică semne de întrebare asupra capacității Europei de a răspunde rapid și eficient la o potențială răspândire a bolii. În timp ce autoritățile britanice depun eforturi intense pentru limitarea focarului, situația scoate în evidență diferențele semnificative dintre state în ceea ce privește accesul la vaccinuri, inclusiv în România, unde imunizarea împotriva meningitei de tip B nu face parte din schema națională.
Focarul din Marea Britanie și limitele măsurilor de protecție
Între 13 și 18 martie, Agenția de Securitate Sanitară din Regatul Unit a raportat 27 de cazuri de meningococică invazivă în zona Canterbury. Dintre acestea, nouă cazuri au fost cauzate de bacteria Neisseria meningitidis de grup B, o formă responsabilă pentru 57% dintre cazurile cu tip cunoscut în Europa. În mod alarmant, doi tineri au murit: un elev de 18 ani și un student de 21 de ani. Majoritatea celor infectați, dintre care mulți au frecventat un club de noapte din Canterbury, sunt studenți sau elevi din zonele învecinate.
Autoritățile locale au înființat patru centre speciale pentru administrarea de antibiotice preventive, adresate celor care au fost în contact cu persoanele infectate. În plus, aproximativ 5.000 de studenți au fost contactați pentru a primi vaccinul împotriva meningitei de tip B, un efort destinat să limiteze răspândirea bolii. Ministerul britanic al Sănătății a descris situația ca fiind „un focar fără precedent”, subliniind rapiditatea și severitatea infectării.
Ce spun experții și specialiștii în sănătate
Specialiștii sunt de acord că această creștere a cazurilor nu trebuie neglijată, însă transmiterea bolii rămâne condiționată de contactul apropiat și prelungit cu persoanele infectate. Bharat Pankhania, lector la Universitatea din Exeter, explică faptul că meningita de tip B se răspândește mai greu decât un virus respirator, fiind transmisă prin contact strâns, precum în familie sau între prieteni apropiați. Riscul pentru populația generală rămâne, astfel, scăzut.
De asemenea, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a transmis că, în urma focarului din Marea Britanie, riscul pentru restul Europei este „foarte scăzut”. Epidemiologii subliniază că, deși cazurile pot apărea și în alte state, majoritatea infecțiilor se limitează la grupuri mici, fără a se manifesta într-o răspândire de proporții.
Diferențele în accesul la vaccin în Europa și România
Vaccinul MenB Bexsero, creat de GlaxoSmithKline, a fost aprobat în Europa încă din 2013 și implementat ca parte a programelor de imunizare în anumite state. În Regatul Unit, de exemplu, vaccinarea antigrup B a devenit obligatorie pentru sugari în 2015. Cu toate acestea, pentru copiii mai mari și adulți, vaccinul nu face parte din schema națională, ceea ce creează o vulnerabilitate în fața riscului de răspândire a formei de meningită de tip B.
România este printre țările europene în care vaccinul MenB nu este inclus în programul național. În timp ce state precum Cehia, Finlanda sau Spania oferă gratuit această vaccinare pentru sugari, alte țări, inclusiv România, limitează accesul la cei cu risc ridicat sau îl recomandă doar pentru anumite categorii vulnerabile, din cauza costurilor ridicate și a politicilor de sănătate. În aceste condiții, tinerii și adolescenții pot fi expuși fără imunizare adecvată, o situație care îngrijorează experții în sănătate publică.
Motivul pentru care vaccinul nu este sistematic inclus în România
Decizia de a include vaccinul MenB în schema națională depinde de factori precum epidemiologia locală și raportul cost-beneficiu. Beate Kampmann, expert în boli infecțioase, explică că meningita de tip B este considerată o boală relativ rară, iar vaccinul este costisitor și necesită multiple doze. Din aceste motive, multe țări europene preferă să îl recomande doar pentru grupurile cu risc ridicat, nu ca imunizare universală.
Brendan Wren, profesor la London School of Hygiene & Tropical Medicine, adaugă că, deși vaccinul este disponibil pentru copii, lipsa finanțării din fonduri publice limitează accesul general. În cazul României, această situație generează o vulnerabilitate în fața unei posibile răspândiri a bolii, în special în rândul tinerilor.
Rolul Uniunii Europene în gestionarea unei posibile epidemii
Inițiativele europene de achiziție comună a vaccinurilor rămân o posibilitate viabilă, mai ales în fața unui focar precum cel din Marea Britanie. Pentru această situație, UE are începerea unui mecanism de achiziții coordonate, prin intermediul Agenției pentru Pregătirea și Răspunsul la Urgențe Sanitare (HERA), care poate negocia direct cu producătorii. Țările de Jos și-au exprimat deja interesul pentru astfel de colaborări, după experiența pandemiei de COVID-19.
Totodată, specialiștii subliniază că riscul de răspândire în întreaga Europă este mic, datorită modului strict de transmitere a bacteriei. Meningita nu se răspândește pe cale aeriană, ci necesită contact apropiat prelungit, ceea ce limitează răspândirea rapidă.
Din perspectivă epidemiologică, autoritățile de la Bruxelles și statele membre rămân vigilente, însă nu sunt așteptate calamități endemice precum în alte situații cu virusuri mai ușor transmise. În ciuda preocupărilor, se pare că măsurile actuale sunt suficiente pentru a preveni o criză majoră pe continent.
