Marți, cei nouă membri ai boardului BNR se întrunesc pentru a decide asupra nivelului dobânzii-cheie, o măsură crucială pentru direcția politicii monetare a României. Analiștii prezintă o opinie unanimă: rata va rămâne stabilă la 6,5%, în ciuda unor incertitudini legate de inflație și de eventuale evoluții macroeconomice. În comunicarea oficială post-decizie, este de așteptat ca Banca Națională să nu ofere orientări clare pentru perioada următoare, păstrând un ton precaut și contemplativ.
Punctul de vedere al economiștilor este că, exceptând menționarea unei revizuiri în creștere a prognozei privind inflația, tot mai probabil este ca decizia să nu urmeze o schimbare radicală. În raportul privind inflația, publicat în 15 mai, se simbolizează o incertitudine crescută, ceea ce sugerează că BNR va prefera o abordare prudentă și va menține actuala rată pentru moment. Conform unui raport al BCR, această poziție are în vedere și o posibilă gestionare mai strictă a lichidităților, în cazul în care presiunile asupra cursului valutar devin accentuate.
Economiștii BCR anticipează că ultima ședință din noiembrie va aduce, cel mai probabil, o ajustare a dobânzii-cheie, după reevaluarea perspectivei inflației și a efectului măsurilor de compensare adoptate de guvern. De asemenea, ei analizează atent deciziile pe care le va lua Banca Central Europeană, care, conform previziunilor pieței, are programate două majorări ale dobânzilor până în septembrie.
Opinia unui economist de referință, Florian Libocor, indică clar faptul că nu se așteaptă la o reducere a dobânzii-cheie în acest an. „Tehnic, vrei să ieftinești banii, să încurajezi consumul, dar în același timp există riscul de ieșiri de capital. În plus, prețurile sunt deja mari, iar o reducere marginală nu s-ar resimți semnificativ în prețuri.” Concluzia sa este că, în contextul actual, o asemenea măsură nu ar aduce efecte pozitive suficiente pentru justificarea unei reduceri.
Între timp, previziunile BCR indică o rată anuală a inflației care s-ar putea încheia în 2026 la circa 5,1%, însă acest scenariu include și impactul șocului petrolului. Creșterea prețurilor la combustibili, cu impact direct asupra costurilor și inflației, ar putea duce la o surpriză în sens ascendent a acestei valori, dacă prețurile rămân la nivelurile actuale. În cazul în care această situație persistă, revenirea la banda țintă a BNR ar putea fi amânată pentru mai târziu, chiar până în 2027.
Factorul energetic și riscurile geopolitice, în special conflictul din Orientul Mijlociu, complică previziunile economice, punând o presiune adițională pe estimările de creștere pentru anul viitor. În aceste condiții, analiștii BCR consideră că reducerea ratelor dobânzilor ar putea fi o opțiune realistă abia în 2026, când economia va arăta semne de relansare și dacă inflația va fi sub control.
Ce ar însemna o scădere a dobânzii-cheie pentru economie? În primul rând, creditele ar deveni mai accesibile pentru populație și întreprinderi, ceea ce ar putea duce la creșterea consumului și investițiilor. Pe de altă parte, deprecierea leului și riscul de ieșire a capitalului din țară sunt efecte adverse posibile, mai ales dacă această măsură se va dovedi excesiv de agresivă.
Pe de altă parte, majorarea dobânzii are și efecte opuse. Creditele devin mai costisitoare, ceea ce limitează consumul și investițiile. Leul ar putea să se aprecieze, reducând inflația și contribuind la stabilitatea monedei naționale, însă această măsură poate încetini și economia, mai ales dacă scumpirea creditelor va fi prea accentuată. În definitiv, BNR acționează în funcție de evoluțiile inflației și ale economiei, ajustând politica monetară pentru a tempera scumpirile sau pentru a stimula creșterea.
În contextul actual, deciziile viitoare ale BNR vor depinde în mare măsură de modul în care evoluează inflația, prețurile energiei și dinamica cursului valutar. În iulie, banca centrală va anunța noua sa prognoză, iar pe 6 iunie este programată următoarea ședință de politică monetară, eveniment care va putea oferi indicii suplimentare despre direcția spre care se îndreaptă economia românească.
Sursa: HotNews
