Conform Economistul.ro: Băncile centrale continuă să-și mărească rezervele de AUR, iar Coreea de Sud s-a alăturat recent acestui trend, investind în ETF-uri garantate cu AUR. În același timp, Polonia rămâne un jucător important pe piața aurului fizic. Această activitate a contribuit la volatilitatea prețului aurului în ultimele luni, cu maxime atinse pe fondul datelor privind inflația din Statele Unite.
Impactul inflației americane asupra pieței aurului
Recent, scăderea inflației prețurilor de consum (IPC) din SUA, de la 4,2% în mai la 3,4% în iulie, a stârnit interesul investitorilor în AUR. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, a arătat, de asemenea, o tendință de scădere, ajungând la 2,5% anual. Deși aceste cifre indică o presiune asupra prețurilor, direcția lor este favorabilă aurului, sugerând o posibilă moderare a politicii monetare a Rezerva Federală (Fed). O inflație mai mică ar putea duce la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii, reducând astfel costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu generează dobândă. De asemenea, o potențială depreciere a dolarului american ar face aurul mai accesibil pentru investitorii internaționali.
Datele slabe de pe piața muncii din SUA, inclusiv o pierdere de 23.000 de locuri de muncă în iulie și revizuiri în scădere pentru lunile anterioare, consolidează argumentele pentru o politică monetară mai prudentă din partea Fed. Această combinație de inflație în scădere și o piață a muncii slăbită este, în mod tradițional, un factor pozitiv pentru AUR, crescând probabilitatea unei politici monetare mai relaxate și susținând cererea pentru active defensive.
Riscurile geopolitice și evoluția prețului aurului
Un risc major pentru prețurile aurului îl reprezintă prețurile la energie și situația geopolitică din Orientul Mijlociu. O escaladare a tensiunilor dintre SUA și Iran sau perturbări în Strâmtoarea Hormuz ar putea duce la o creștere a prețurilor petrolului și, implicit, la o inflație sporită. Totuși, impactul conflictelor geopolitice asupra prețului aurului este complex. Pe de o parte, incertitudinea geopolitică stimulează cererea pentru active sigure. Pe de altă parte, petrolul mai scump poate accelera inflația, obligând Fed să mențină ratele dobânzilor la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă, ceea ce ar fi nefavorabil aurului.
Investitorii români resimt volatilitatea aurului, performanța lor fiind influențată atât de prețul metalului prețios, cât și de cursul de schimb al dolarului. Deși aurul a crescut în moneda americană, o apreciere a leului față de dolar a atenuat parțial acest câștig în lei, rezultând o creștere mai moderată a valorii aurului în moneda națională.
Achizițiile băncilor centrale și poziția României
Achizițiile susținute de către băncile centrale rămân un factor de susținere a prețurilor aurului pe termen mediu. În al doilea trimestru, băncile centrale la nivel global au cumpărat net 289 de tone de AUR. Banca Națională a Poloniei (BNP) a fost cel mai mare cumpărător, adăugând 51 de tone și ajungând la dețineri totale de 632,4 tone. Polonia ocupă acum locul 10 în lume în clasamentul țărilor cu cele mai mari rezerve oficiale de AUR. Banca Națională a României (BNR) deținea la sfârșitul lunii iulie 103,6 tone de AUR, valoarea de piață fiind de 12,67 miliarde de euro, fără modificări față de luna iunie.
Banca Coreei de Sud a achiziționat, recent, unități din fondul SPDR Gold Shares în valoare de aproximativ 250 de milioane de dolari, marcând prima investiție legată direct de AUR după 13 ani. Această achiziție, însă, nu a dus la o creștere a rezervelor sale oficiale de AUR fizic, deținerile de acest tip rămânând neschimbate din 2013, la circa 104,4 tone.
Perspective și riscuri pentru prețul aurului
Investitorii analizează dacă depășirea temporară a pragului de 4.400 de dolari pe uncie marchează începutul unui nou trend ascendent sau a fost doar o reacție de scurtă durată. Evoluția viitoare a prețului aurului va depinde în mare măsură de datele economice din SUA, în special vânzările cu amănuntul, și de evoluția randamentelor titlurilor de stat americane. O economie americană mai slabă și o probabilitate redusă de noi majorări ale ratei dobânzii ar susține aurul, la fel ca și continuarea achizițiilor de către băncile centrale.
Principalele riscuri includ publicarea unor date economice solide din SUA, o cerere slabă pentru obligațiuni pe 30 de ani sau o creștere a prețurilor petrolului, care ar putea alimenta inflația și ar încuraja Fed să mențină dobânzile la un nivel înalt. Un eveniment cheie va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole din 28 august, unde investitorii vor căuta indicii cu privire la prioritățile Fed: inflația sau riscul de încetinire economică.
Sursa: Economistul.ro
