Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a fost invitat marți, 24 februarie, la sediul Poliției Buftea, unde a ajuns într-un autoturism de ultimă generație, estimat la aproximativ 30.000 de euro, cu un șofer privat. Prezența sa în fața autorităților a fost una de rutină, fiind obligat să se prezinte periodic în vederea respectării măsurii de control judiciar impuse în cadrul dosarului în care este inculpat, pentru promovarea publică a unor idei considerate extremiste.
Imaginile surprinse în aceeași zi îl înfățișează pe Georgescu într-un SUV de culoare gri, model Renault Austral Facelift, din anul 2025/2026, având numere de înmatriculare de București. Mașina, una de lux și cu un preț estimativ de până la 38.000 de euro, a atras rapid atenția opiniei publice, fiind un simbol al stilului de viață extravagant promovat de fostul candidat, în condițiile în care acesta se află sub acuzații grave în dosarele penale deschise pe numele său.
După coborârea din mașină, Georgescu a avut o scurtă interacțiune cu un grup de susținători, așteptat în stradă. În cadrul acestei întâlniri, fostul politician a oferit autografe și a schimbat câteva replici, în semn de apropiere față de cei care îl susțin, chiar dacă situația sa juridică este catalizatorul unor dezbateri aprinse în online și mass-media. În ciuda interdicției de a participa la manifestații publice, gesturile și comportamentul său continuă să stârnească controverse în spațiul public.
Decizii judecătorești și acuzații grave
Recent, Curtea de Apel București a respins contestația formulată de Georgescu în legătură cu prelungirea măsurii de control judiciar, decizie definitivă și irevocabilă, consolidând statutul său de inculpat în dosarul în care este acuzat de promovare a unui cult al ideii de excludere și violență. În aceste acte de acuzare, procurorii l-au trimis în judecată în luna iulie 2025, pentru promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de genocid, precum și pentru diseminarea de doctrine fasciste, legionare și xenofobe.
Documentația anchetei indică faptul că Georgescu ar fi utilizat interviuri, declarații și postări online pentru a manipula opinia publică în favoarea unor idei extremiste. În cadrul rechizitoriului, se menționează explicit că „inculpatul a afirmat de-a lungul timpului consecvența sa ideologică pro-legionară cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului”. Astfel, acțiunile sale sunt interpretate ca o încercare de a reabilita un trecut controversat, acuzat de mulți istorici pentru violență extremă și acte împotriva umanității.
Manifestări controversate la biserica din Buftea
Unul dintre cele mai scandaloase momente a avut loc în octombrie 2025, când Georgescu a transformat procedura de control judiciar într-o manifestație publică, premergând o vizită la Biserica Sfânta Mare Muceniță Varvara din Buftea. La sosirea sa, preotul Mihai Niță a ieșit personal să îl întâmpine, în ciuda faptului că Biserica Ortodoxă Română interzice oficial astfel de asocieri politice cu instituțiile religioase.
Momentul s-a încheiat cu un gest controversat: Georgescu a executat public salutul legionar pe scările bisericii, gest considerat de mulți un afront la adresa valorilor creștine și a istoriei religioase din România. Această manifestare a fost completată de o înregistrare video în care el rostește un discurs copiat integral de la un lider legionar, implicat în Pogromul de la București din 1941. În cadrul acelei zile, preotul Niță și Georgescu au fost surprinși împărțind momente de apropiere, alimentând suspiciunile privind legăturile sale cu grupurile extremiste și promovarea unei narrative controversate despre istorie.
Legături cu grupări paramilitare și acuzații de trădare națională
Arestările și investigațiile din toamna anului 2025 au scos la iveală legături periculoase între Georgescu și rețele clandestine de mercenari, conduse de figura controversată Horațiu Potra. În septembrie 2025, Poliția a reușit să-l captureze pe Potra în Dubai, iar anchetatorii au descoperit în locațiile controlate de acest grup arme și explozibili, susținând că planul acestora viza infiltrarea în protestele populare, după decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, pentru a destabiliza și influența pe cale ilegală scena politică a țării.
Procesele în curs relevă o tentativă clară de subminare a ordinii constituționale, Georgescu fiind acuzat de complicitate la aceste acte și de comunicare de informații false pentru a destabiliza statul român. În acest context, anchetatorii îl consideră o figură cheie în rețeaua de mercenari, cu legături directe la un plan criminal de amploare. Politicieni și experți în securitate avertizează că astfel de mișcări pot avea consecințe grave asupra stabilității și securității naționale, în condițiile în care interferențele și manipulările de amploare sunt documentate tot mai clar.
Deși cazul continuă să atragă atenție, conturând un tablou sumbru al riscurilor asociate unor mișcări extremiste și a pericolului unor reacții clandestine, perspectiva pentru Georgescu rămâne incertă, având în vedere evoluțiile legale și posibilitatea ca adevărul să iasă la lumină în cadrul unor procese viitoare.
