Datele oficiale ale Uniunii Europene arată că România conduce detașat topul statelor membre în ceea ce privește relocarea start-up-urilor finanțate prin fonduri de venture capital. Aproximativ 14,9% dintre aceste companii românești își mută sediul în afara țării, un procent îngrijorător. Fenomenul este mult mai accentuat comparativ cu alte state europene, punând sub semnul întrebării atractivitatea mediului de afaceri autohton pentru companiile inovatoare.
România este urmată de Bulgaria, cu 8,8%, și Lituania, cu 7,7%. În contrast, economii mature precum Italia și Spania înregistrează rate de relocare mult mai scăzute, de doar 1% și, respectiv, 1,9%. La nivel european, relocarea start-up-urilor susținute de capital de risc este estimată între 3,3% și 4,3%. Studiul arată că investitorii joacă un rol crucial în această decizie, rata relocărilor scăzând dramatic în cazul companiilor fără finanțare de tip VC, la 0,3%-0,5%.
SUA, destinația preferată de start-up-urile europene
Aproape trei sferturi dintre start-up-urile europene care aleg să se relocheze, mai exact 73%, își stabilesc noua bază în Statele Unite ale Americii. Hub-uri precum Silicon Valley, zona Boston sau New York sunt deosebit de atractive. Marea Britanie atrage 7% din aceste companii, iar Germania, 2%. Jumătate dintre aceste mutări au loc în primii trei ani de la înființare.
Presiunea investitorilor americani este un factor major în această decizie. Fondurile de investiții din SUA preferă ca firmele în care investesc să fie înregistrate acolo, datorită unui cadru legal familiar și a oportunităților mai mari de exit. Totuși, succesul nu este garantat, deoarece aproximativ 50% dintre start-up-urile, atât din SUA, cât și din Europa, nu supraviețuiesc primilor cinci ani. Michiel Scheffer, președintele European Innovation Council, a subliniat că relocarea nu este neapărat sinonimă cu succesul.
Factorii care determină migrația companiilor
Lipsa finanțărilor consistente și accesul dificil la piețe sunt principalele motive pentru relocare. Firmele cu ambiții de scalare rapidă, susținute de capital de risc, sunt cele mai expuse mutării. Ecosistemele mai dezvoltate, cum sunt cele din Franța, Germania sau Olanda, reușesc să mențină start-up-urile în interiorul granițelor lor. Acest lucru se datorează accesului facil la fonduri și infrastructură, un avantaj competitiv important.
Natura companiei joacă, de asemenea, un rol. Sectoare precum serviciile IT și științele vieții înregistrează rate mai ridicate de relocare. Acestea pot fi mai ușor de mutat decât cele care necesită infrastructură specifică și investiții mari, cum ar fi industria prelucrătoare sau companiile din domeniul tehnologiilor avansate.
Strategii pentru a menține inovația în Europa
Pentru a combate acest fenomen, autoritățile europene sunt sfătuite să sprijine start-up-urile în eforturile lor de extindere pe piețele externe. În același timp, este important să se mențină în Europa activitățile cu valoare adăugată ridicată, precum cercetarea și dezvoltarea.
Recomandările includ îmbunătățirea accesului la finanțare, dezvoltarea de fonduri europene competitive, eliminarea barierelor din piața unică, crearea unui regim corporativ unitar la nivelul UE și stimularea achizițiilor și fuziunilor între companii europene. Oferirea mai multor opțiuni de ieșire, inclusiv prin fuziuni și achiziții realizate de mari companii europene, ar putea avea un impact pozitiv, în special pentru start-up-urile cu profil științific. Uniunea Europeană a început deja implementarea unor măsuri, inclusiv programe dedicate țărilor cu ecosisteme mai puțin dezvoltate. Comisia Europeană pregătește lansarea unui fond de tip „Scaleup Europe”, pentru a susține investiții mai mari.
Aproape 30% dintre unicornii europeni (start-up-uri evaluate la peste 1 miliard de dolari) și-au mutat sediul în afara Europei în perioada 2008–2021, conform studiului.
