Sistemul de sănătate și fiscal, sub presiune: investițiile în instituții esențiale riscă să fie compromise de măsurile budgetare
În contextul actual, România se confruntă cu un risc major de slăbire a două pilar esențiale pentru stabilitatea sa financiară și socială: Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Recent, adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 7/2026, care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în aceste instituții, a generat critici dure din partea sindicatelor, iar experții avertizează că aceste măsuri ar putea avea efecte devastatoare asupra funcționării și integrității sistemelor.
Schimbări radicale în sănătate: buget și personal, vulnerabilizate
CNAS, instituție cheie în gestionarea sistemului de asistență medicală, a trecut în ultimii doi ani printr-un amplu proces de restructurare. Conform datelor interne, s-au desființat mai multe funcții de conducere și s-au redus cu aproximativ 28% posturile din organigramă. La aceste măsuri, urmează acum o reducere suplimentară de 10% a personalului, ceea ce, potrivit reprezentanților sindicatelor, riscă să afecteze grav capacitatea casei de asigurări de a verifica, valida și plăti serviciile medicale către furnizorii atât publici, cât și privați.
Reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS) atrag atenția că, în ultimele luni, personalul CNAS a depus eforturi susținute pentru intensificarea controalelor și eliminarea cheltuielilor inutile, dar orice disponibilizare suplimentară ar putea băga în impas operațiuni de o importanță vitală. Într-un sistem care gestionează un buget de aproximativ 17 miliarde de euro anual, riscul de a compromite aceste activități devine aproape ireversibil, mai ales în contextul în care verificările și controalele eficiente sunt pentu menținerea echilibrului între resurse și necesități.
ANAF: o structură fragilă, penalizată de deficitul de personal
Criza de personal nu afectează doar sistemul de sănătate, ci și întregul sistem fiscal. ANAF se confruntă cu un deficit major de personal, fiind în prezent cu peste 4.100 de posturi vacante, nebugetate, din cauza dezechilibrului între complexitatea responsabilităților și nivelul de salarizare. La aceste posturi se adaugă o nouă reducere planificată de aproximativ 1.500 de funcții, în conformitate cu prevederile actului normativ recent.
Specialiștii avertizează că această reducere va avea un impact profund asupra capacității ANAF de a desfășura controale eficiente și de a administra marile contribuabili, segment esențial pentru asigurarea veniturilor statului. Un sistem fiscal deficient poate duce, pe termen lung, la scăderea colectării fiscale, ceea ce amenință stabilitatea bugetară și capacitatea statului de a finanța serviciile publice, inclusiv cele din sănătate.
Apel la dialog și măsuri imediate pentru corectare
Blocul Național Sindical cere convocarea de urgență a unor ședințe comune ale comisiilor parlamentare de specialitate, împreună cu conducerea ANAF și CNAS, pentru analizarea în detaliu a impactului acestor reduceri. Organizația sindicală solicită, totodată, reexaminarea și ajustarea, prin lege, a prevederilor referitoare la reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal, pentru a preveni riscul de a paraliza funcționarea acestor instituții vitale.
„Parlamentul României are responsabilitatea de a interveni rapid pentru a preveni vulnerabilizarea a două instituții fundamentale: una care colectează taxele și impozitele necesare funcționării statului și alta care gestionează utilizarea fondurilor din sistemul public de sănătate”, se arată într-un comunicat al BNS.
Reprezentanții confederației și-au exprimat disponibilitatea pentru dialog și colaborare, sperând la stabilirea unei date urgente pentru discutarea acestor măsuri, în condițiile în care degradarea personalului și a resurselor poate avea consecințe dezastruoase în următoarele luni.
Perspectivele pe termen scurt indică un viitor în care aceste instituții, vitale pentru sustenabilitatea bugetului și sănătății cetățenilor, vor trebui să beneficieze de o reevaluare urgentă, dacă România dorește să evite intrarea pe un trend descendent, în condițiile în care resursele sunt limitate, iar nevoile populației continuă să crească. Rămâne de văzut dacă, în fața acestor provocări, autoritățile vor prioritiza dialogul și ajustările menite să protejeze stabilitatea sistemelor fundamentale ale statului.
