Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o propunere pentru listarea la bursă a unor companii de stat, o mișcare care a stârnit controverse puternice. Criticii susțin că evaluările actuale subestimează masiv valoarea reală a acestor active, deschizând calea pentru vânzări subevaluate. Printre companiile vizate se numără CEC Bank, dar și Salrom, o companie strategică pentru resursele sale de grafit.
CEC Bank: o bancă cu „risc” politic?
Cazul CEC Bank este exemplul cel mai evident. Considerată a patra bancă din România după active, cu aproape 100 miliarde lei, instituția se confruntă cu o evaluare care, spun experții, nu reflectă valoarea sa reală. Unul dintre argumentele invocate de Guvern pentru listarea băncii este „sensibilitatea politică”. Mai exact, faptul că CEC Bank sprijină programele guvernamentale pentru IMM-uri, agricultură și locuințe pentru tineri este văzut ca un dezavantaj, un risc care ar trebui eliminat.
Evaluarea actuală a CEC Bank este de 5,4 miliarde lei, o sumă care acoperă cu greu capitalurile proprii. Specialiștii subliniază că această evaluare nu ia în calcul majorarea de capital de 1 miliard lei aprobată recent de Comisia Europeană. Compararea băncii cu Patria Bank, o instituție de nișă mult mai mică, ridică, de asemenea, semne de întrebare. Conform experților, valoarea reală a CEC Bank, dacă ar fi calculată corect, ar fi între 9 și 17 miliarde lei. Statul, prin urmare, ar risca o vânzare cu o „reducere” de peste 50%.
Salrom: grafitul, un atu strategic subevaluat
Situația companiei Salrom, deținută de stat, este la fel de problematică. Evaluată la doar 616 milioane lei, compania deține un atu strategic important: licența pentru zăcământul de grafit de la Baia de Fier. Grafitul este o resursă crucială pentru bateriile mașinilor electrice și a fost inclus de Uniunea Europeană pe lista proiectelor de interes strategic, cu finanțări consistente.
În acest context, momentul listării Salrom este considerat paradoxal. În timp ce compania capătă o valoare geopolitică și industrială uriașă, statul pare să se grăbească să cedeze din beneficiile viitoare. Această decizie ridică semne de întrebare cu privire la strategia pe termen lung a României în ceea ce privește resursele strategice.
Listări la bursă: cine beneficiază?
Pe lângă CEC Bank și Salrom, statul ia în calcul listarea la bursă a unor pachete minoritare din alte companii, fără a renunța la poziția majoritară. Printre acestea se numără Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Națională Aeroporturi București, Loteria Română, Imprimeria Națională, Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni, Uzina Mecanică Cugir și Poșta Română.
Beneficiarii direcți ai acestor evaluări conservatoare nu vor fi contribuabilii, ci marile fonduri de investiții. Acestea vor achiziționa, cel mai probabil, active la „preț de lichidare”.
În lipsa unui punct de vedere oficial din partea Guvernului, rămâne de văzut care este motivația reală din spatele acestei mișcări.
