Una dintre cele mai controversate bancnote din istoria monedei euro se apropie de dispariția completă din circulație. Este vorba despre bancnota de 500 de euro, adesea asociată cu cazuri de crimă organizată, spălare de bani și tranzacții ilegale. Bancnotele sunt retrase treptat și distruse pe măsură ce ajung în bănci.
Simbolul sumelor mari plătite cash
Bancnota de 500 de euro a fost mult timp considerată simbolul sumelor mari plătite cash. Valoarea mare, raportată la dimensiunea redusă a bancnotei, a făcut-o practică pentru transportul unor sume uriașe. Milioane de euro puteau fi transportate cu ușurință într-o geantă mică sau chiar într-un plic, fără a atrage atenția.
Acest avantaj a transformat bancnota într-o preferată a rețelelor infracționale. Decizia de retragere, explică Banca Centrală Europeană, nu are legătură cu designul bancnotei, ci cu suspiciunile constante că facilita activități ilicite.
Bancnota „bin laden”
Anchetatorii și autoritățile europene i-au atribuit, în timp, porecla „Bin Laden”. Denumirea nu are o legătură directă cu teroristul, ci cu faptul că bancnota era rar întâlnită în viața de zi cu zi, deși apărea frecvent în anchete privind criminalitatea organizată, evaziunea fiscală și finanțările ilegale. Practic, toată lumea știa că există, dar aproape nimeni nu o vedea în tranzacțiile obișnuite.
Europol a explicat că bancnota de 500 de euro reprezenta peste 30% din valoarea totală a numerarului aflat în circulație, chiar dacă majoritatea cetățenilor nu o foloseau aproape niciodată.
Ce se întâmplă cu cei care mai dețin astfel de bancnote
Producția și emiterea acestei bancnote au fost oprite încă din 2016. Distribuirea ei a fost oprită complet în perioada 2018–2019. Procesul final continuă: pe măsură ce bancnotele ajung în sistemul bancar, ele sunt retrase și scoase definitiv din uz.
Cei care mai dețin astfel de bancnote nu pierd banii. Cupiura își păstrează integral valoarea și poate fi folosită în continuare pentru plăți, depuneri în cont sau schimb la băncile centrale naționale, fără limită de timp. Prin această decizie, autoritățile europene încearcă să reducă spațiul de acțiune al economiei subterane.
