Primăriile de sector din București vor trebui să prezinte proiecte clare pentru a accesa finanțări publice în 2026
Autoritățile locale din București se confruntă cu noi reglementări care vor influența modul în care vor fi distribuiți banii publici în următorii ani. Recent, Parlamentul a adoptat un amendament la legea bugetului pentru anul 2026, ce stabilește noi reguli pentru repartizarea fondurilor între Primăria Generală a Capitalei și primăriile de sector. Întărirea controlului Capitalei în distribuirea resurselor numără printre cele mai importante schimbări, dar și cele mai controversate, în condițiile în care primarii de sector trebuie să vină cu proiecte concrete pentru a fi finanațați.
Controlul centralizat și proiectele prioritate pentru finanțare
Amendamentul, propus de deputatul USR Cătălin Drulă, prevede că 14% din impozitul estimat a fi colectat în 2026 va merge automat la bugetul Primăriei Capitalei, fiind apoi redistribuit către sectoare în funcție de proiecte. Restul de 85% din fonduri va fi gestionat direct de Consiliul General al Municipiului București (CGMB), care va decide modul de alocare pe bază de propuneri concrete trebuie prezentate de primăriile de sector în termen de două zile de la solicitare.
Această modificare reprezintă o aplicare temporară a celor votate de bucureșteni în urmă cu doi ani, atunci când 65% dintre ei au aprobat ca repartizarea între bugetul general al orașului și cel al sectoarelor să fie decisă de CGMB, prin hotărâre. În condițiile actuale, primarii trebuie să vină cu proiecte concrete pentru a justifica cererile de finanțare, ceea ce complică procesul de aprobare și adaugă un strat de competiție pentru accesarea fondurilor.
„Suma corespunzătoare unei cote de 85% din impozitul pe venit estimat (…) se repartizează prin hotărâre a CGMB bugetului local al municipiului București și bugetelor locale ale sectoarelor”, stipulează legea. În practică, primarii de sector trebuie să prezinte în foarte scurt timp proiecte pentru diferite investiții sau pentru continuarea lucrărilor deja începute, altfel riscă să piardă fondurile alocate.
Impactul asupra proiectelor majore: Sectorul 4 primește fonduri speciale pentru investiții în 2026
Legea bugetului prevede și o situație particulară pentru Primăria Sectorului 4, care va primi în 2026 o alocare directă de 150 milioane de lei pentru continuarea unor proiecte deja în derulare. Este vorba despre construcția unui pasaj rutier la intersecția străzilor Ion Iriceanu și Turnu Măgurele și despre regenerarea spațiilor publice din zona Pasajului Unirii, precum și alte cheltuieli conexe pentru investiții în infrastructură.
Această excepție a fost făcută pentru a asigura continuitatea unor proiecte majore, fiind evidentă necesitatea unei finanțări rapide pentru anumite activități, fără a fi condiționată de procesul de aprobări pe bază de proiecte. În acest fel, Primăria Sectorului 4 are posibilitatea să avanseze proiecte cu impact semnificativ asupra zonei, fără a fi blocată de birocrație.
Contextul politic și schimbările din administrarea locală
Aceste modificări apar în contextul unui peisaj politic agitat, primarii de sector fiind adesea privați de posibilitatea de a-și gestiona autonom bugetele, în condițiile în care repartizarea fondurilor trece din sfera guvernamentală în cadrul deciziilor CGMB. În ultimele luni, primarii au exprimat preocupări privind influența excesivă a capitalei în proiectele locale, dar noile prevederi oficiale pun accent pe partea de responsabilizare și transparență în gestionarea fondurilor.
Primarul Ciprian Ciucu, de exemplu, a declarat recent că aceste schimbări pot aduce beneficii, dar că trebuie gestionate cu atenție pentru a nu afecta autonomia primăriilor de sector. În același timp, primarilor de sector li s-a solicitat să vină cu idei concrete pentru a accesa fondurile, accentuând ideea de responsabilizare a administrațiilor locale.
Prin aceste modificări, Bucureștiul înclină spre un model de gestionare centralizată a fondurilor, dar cu condiția ca primăriile de sector să-și construiască proiecte solide, care să justifice cererile de finanțare. În acest moment, perspectivele pentru următorii ani depind în mare măsură de capacitatea primarilor de a elabora și a prezenta proiecte concrete, dar și de modul în care politicul va decide să implementeze aceste noi reguli. Rămâne de văzut dacă această abordare va conduce la o planificare urbană mai eficientă sau dacă va genera controverse legate de autonomia locală.
