ANI: Control la Realitatea Plus, acuzată de transferuri suspecte între firme și persoane fizice
Inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au descoperit un circuit economic dificil de justificat între firmele controlate și persoane fizice afiliate, într-unul dintre cele mai spectaculoase cazuri de suspectare a fraudei fiscale din ultimii ani. În cursul unor verificări derulate recent, s-a constatat că fondurile au fost transferate în mod repetat între entități și indivizi fără o justificare economică clară, ceea ce indică posibilitatea unui mecanism de gestionare a fondurilor pentru evitarea obligațiilor fiscale.
Deși ANAF nu a făcut public numele grupului suspectat, surse oficiale au declarat pentru G4Media că este vorba despre Realitatea Plus, controlată de omul de afaceri Maricel Păcuraru. Grupul, conform datelor fiscale și analizelor preliminare, înregistrează datorii totale la bugetul de stat de peste 259 de milioane de lei.
Transferuri suspecte și datorii amețitoare
Controlorii ANAF au observat că în cadrul grupului există un flux intens de transferuri financiare între societăți și persoane fizice, în special între trei societăți principale și mai multe persoane fizice afiliate. Sumele grele, ce depășesc 30 de milioane de lei, provin din relații contractuale nedecontate, reieșind dintr-un circuit economic intern controlat. Inspectorii au identificat plăți de peste 10 milioane de lei către diverse entități și persoane fizice, susținând că toate aceste tranzacții indică o circulație monetară internă, menită să păstreze aparența legalității.
„Este vorba despre un mecanism în care banii sunt transferați circular între societăți și persoane fizice pentru a crea fațada unor obligații financiare, dar fără o justificare economică reală”, explică un oficial ANAF.
De altfel, verificările au demostrut și faptul că entitățile din grup au un comportament financiar atipic. Unele firme s-au aflat în situații repetate de insolvență, urmată de faliment, pentru a suspenda temporar executările silite. Acest mecanism pare să fie folosit ca o metodă de protecție a fluxurilor de numerar și de întârziere a recuperării creanțelor fiscale, se arată în comunicatul ANAF.
Discrepanțe majore și comportament suspect
Printre aspectele cele mai șocante descoperite se numără exemplele unor firme cu indicatori economici bizari. O firmă, fără a-i dezvălui numele, a înregistrat pierderi de circa 75 de milioane de lei, apoi a raportat un profit de aproape 74 de milioane de lei, după ce a intrat în faliment. Alte firme, cu un personal redus la doar unul sau doi angajați, au raportat variații extrem de contradictorii. Într-un an, aceste societăți au avut venituri modeste, iar în următorul au urcat la peste 61 de milioane de lei, dar cu profit aproape neînsemnat.
„Aceste discrepanțe indică posibilitatea utilizării entităților ca intermediari în tranzacții fără o reală substanță economică”, afirmă surse oficiale. În plus, toate firmele din grup își organizează evidența contabilă folosind același contabil autorizat, iar cele în insolvență sau faliment sunt gestionate de aceiași lichidatori judiciari, ceea ce întărește suspiciunea de o structură coordonată.
Controlul a mai relevat că firmele beneficiază de un management comun, în vreme ce deciziile financiare și administrative sunt luate dintr-un centru de control. ANAF promite că verificările vor continua și pe partea persoanelor fizice implicate, precum și asupra altor aspecte legate de statutul fiscal al acestor entități.
Reacția autorităților survine într-un context de controale drastice după ce datoriile totale la bugetul de stat ale grupului au crescut semnificativ, iar suspiciunile de frauda și conlucrări ilicite devin din ce în ce mai evidente. În timp ce ancheta se desfășoară, compania Realitatea Plus refuză deocamdată să facă declarații publice, iar procurorii fiscalie au anunțat că vor extinde verificările pentru a stabili dacă există și alte elemente de natură penală în această chestiune.
Divergențele între cifrele raportate și comportamentul real al entităților ridică semne de întrebare asupra legalității operațiunilor financiare din grup, iar organele de control vor încerca să clarifice dacă în spatele acestor tranzacții se află doar gestionarea economiei interne a firmelor sau dacă este vorba de un mecanism de evaziune fiscală semnificativă.
Sursa: HotNews
