Gheața marină arctică a atins suprafața maximă anuală pe 15 martie, situându-se puțin sub recordul minim de anul trecut. Noile date confirmă tendința de scădere a stratului de gheață, îngrijorând oamenii de știință. Efectele încălzirii globale se resimt puternic în regiunile polare, cu consecințe pe termen lung pentru climă.
Suprafața maximă a gheții din acest an a fost de 14,29 milioane de kilometri pătrați, cu aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați sub media din perioada 1981-2010. În Antarctica, minimul anual al gheții marine de vară a fost înregistrat pe 26 februarie, la 2,58 milioane de kilometri pătrați. Această cifră este cu 260.000 de kilometri pătrați sub media din perioada 1981-2010, dar peste minimul record de 1,79 milioane de kilometri pătrați stabilit în 2023.
Gheața marină, un element vital
Gheața marină joacă un rol esențial în menținerea echilibrului radiativ al planetei. Acesta este echilibrul care susține viața pe Pământ. Topirea gheții schimbă acest echilibru, ducând la creșterea evaporării, intensificarea efectului de seră și accelerarea încălzirii globale.
Directorul Centrului de Cercetare Polară al Universității Tehnice din Istanbul, Mahmut Oguz Selbеsoglu, a subliniat importanța ghețarilor și a gheții marine. Acesta a menționat concentrarea topirii în zonele marginale de gheață din Marea Barents, Marea Bering și zonele periferice ale Atlanticului de Nord.
Arctica se încălzește alarmant
Arctica se încălzește de patru ori mai repede decât rata medie globală. Amplificarea arctică determină declinul gheții marine și accentuează efectul de topire a gheții sub ocean. Chiar și atunci când stratul de gheață se extinde temporar, acesta este mai subțire și mai vulnerabil, topindu-se mai rapid.
Maximul gheții marine de anul trecut a fost atât minimul anual, cât și minimul istoric. Aproape toate valorile maxime record au avut loc în ultimii zece ani. Potrivit lui Selbеsoglu, acest lucru indică o tendință sistematică și accelerată, nu doar o simplă topire de vară.
Pe măsură ce suprafața albă se micșorează, mai multă lumină solară este absorbită decât reflectată, generând mai multă căldură. Aceasta duce la o pierdere mai mare de gheață, o evaporare mai mare și un efect de seră mai puternic. Schimbările climatice și răspunsurile meteorologice severe, cum ar fi evenimentele meteorologice extreme, sunt rezultatul acestui proces.
Pentru a opri pierderea gheții este necesară reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, trebuie eliminarea treptată a combustibililor fosili și accelerarea tranziției către energia regenerabilă. Măsurile specifice includ reducerea emisiilor de carbon negru și implementarea unor măsuri specifice pentru regiunea arctică.
Schimbările care au loc în Arctica nu au o semnificație locală, ci globală. Ele servesc ca un semnal de avertizare timpurie pentru viitorul întregului sistem climatic.
