Conform Descopera: Inteligența artificială (AI) își face loc rapid în inimile și, mai ales, în calculele băncilor centrale, influențând deciziile de politică monetară. Instituții majore precum Banca Centrală Europeană (BCE) și Federal Reserve (Fed) din SUA analizează impactul AI asupra inflației, marcând o schimbare semnificativă de abordare.
AI, o forță care modelează inflația
Până de curând, AI era considerată un factor pe termen lung, similar schimbărilor climatice, fără efecte directe asupra politicilor monetare imediate. Această perspectivă s-a modificat radical. Decidenții economici percep acum AI ca o transformare structurală de anvergură, similară electrificării sau apariției internetului. Întrebarea crucială nu mai este dacă AI contează, ci cât de repede își va face simțite efectele și în ce direcție. Va genera inflație sau, dimpotrivă, o va reduce?
BCE a făcut deja pași concreți în această direcție. Din 2022, utilizează un model de machine learning care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, de la așteptările privind inflația până la condițiile financiare. Modelul este actualizat frecvent, iar rezultatele obținute au fost relevante. Spre exemplu, a anticipat riscuri de creștere a inflației de bază, confirmate ulterior de datele oficiale. Deutsche Bundesbank folosește, de asemenea, aplicații AI pentru analiză economică.
Impacturi diverse și incertitudini
În SUA, Fed abordează AI la nivel conceptual, dar dezbaterea devine tot mai intensă. Christopher Waller, guvernator, consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât tehnologii precum internetul sau smartphone-urile. O creștere susținută a productivității ar permite majorarea veniturilor fără presiuni inflaționiste. Vicepreședintele Philip Jefferson avertizează însă asupra efectului dublu: AI poate reduce costurile de producție, dar poate crește cererea pentru resurse.
O mare necunoscută este modul în care AI va influența inflația pe termen scurt versus termen lung. Investițiile masive în infrastructură ar putea genera presiuni inflaționiste inițiale. Pe termen lung, automatizarea și eficiența crescută ar putea reduce costurile și tempera creșterea prețurilor.
Adaptarea la o eră nouă
Kevin Warsh, propus pentru conducerea Fed, compară momentul actual cu anii ’90. El avertizează că AI este o forță încă insuficient înțeleasă. „AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului”, a spus acesta, sugerând că modelele economice actuale ar putea deveni depășite.
În fața acestei incertitudini, băncile centrale sunt nevoite să își adapteze instrumentele și modelele de analiză. Inteligența artificială nu mai este doar un subiect de cercetare, ci o variabilă care poate influența direct deciziile privind dobânzile și stabilitatea economică.
Sursa: Descopera
