Devine tot mai clar de ce data de 9 martie are o semnificație particulară în cadrulcalendarului tradițional românesc, chiar dacă oficial, în România, Ziua Bărbatului se sărbătorește pe 19 noiembrie. În ciuda acestei diferențe, cele două date rămân profund înrădăcinate în cultura națională, având conotații diferite, dar complementare.
De ce 9 martie rămâne o dată simbolică pentru bărbăție în România
Pentru mulți români, data de 9 martie evocă mai degrabă o tradiție populară decuplată de recunoașterea oficială. În această zi, ortodoxia cinstește pomenirea celor 40 de Mucenici din Sevastia, considerați simboluri ale curajului și credinței. Potrivit preotului Dan Damaschin, această zi devine un moment de omagiere a curajului și rezistenței, marcând totodată un prilej pentru bărbați de a demonstra tărie de caracter. În unele regiuni ale țării, tradiția popularăImplica băutul unui pahar de vin pentru fiecare mucenic, gest interpretat ca o celebrare a forței și a solidarității masculine.
Această practică, deși încă prezentă în anumite comunități, nu are o recunoaștere oficială sau legală, ci mai mult o continuitate a unor obiceiuri ancestrale ce păstrează vie memoria sacrificiului și curajului înaintașilor. „Este o sărbătoare populară, o cale de a păstra valorile tradiționale și de a transmite respect pentru cei care au luptat pentru credință și libertate,” explică pentru Digi24.ro Dan Damaschin.
Ziua Bărbatului, recunoscută oficial pe 19 noiembrie
Diferit însă de tradiția populară, oficial, România a adoptat sărbătorirea Zilei Bărbatului pe 19 noiembrie, ca urmare a unui demers legislativ din 2016. La nivel global, această zi este recunoscută în peste 80 de țări, fiind instituită în 1999 de istoricul jamaican Jerome Teelucksingh. În România, această dată a fost aleasă pentru a evidenția contribuția bărbaților în familie și societate.
Inițial, ideea de a celebra masculinitatea în mod oficial a fost propusă în anii ’90 de către profesorul american Thomas Oaster, însă abia la sfârșitul secolului XX s-a cristalizat sub forma unei zile dedicate promovării solidarității și conștientizării diverselor probleme cu care se confruntă bărbații. În contextul românesc, această zi nu implică o zi liberă, dar rămâne un moment de reflecție asupra rolurilor și responsabilităților masculinității moderne.
Evenimentele organizate cu această ocazie variază de la paneluri de discuții și workshop-uri, până la inițiative menite să încurajeze modele pozitive de masculinitate. „Este un prilej pentru a discuta despre responsabilitățile bărbaților în familie și societate, dar și despre problemele cu care aceștia se confruntă, de la sănătate mentală la egalitatea de gen,” afirmă reprezentanți ai societății civile.
Legătura între 9 martie și istoria represiunii anticomuniste
Pe lângă aceste semnificații culturale și sociale, ziua de 9 martie poartă și o încărcătură istorică aparte, fiind ziua în care sunt comemorate victimele represiunilor comuniste. Legea nr. 247/2011 a instituit Ziua Deținuților Politici Anticomuniști, marcând tot pe 9 martie pomenirea celor persecutați în perioada 1944-1989. La finalul anilor ’80 și începutul anilor ’90, această dată a fost aleasă pentru a aduce în prim-plan sacrificiile înaintașilor care au luptat pentru libertate în fața regimului totalitar.
Pentru mulți români, această suprapunere de semnificații transformă ziua într-un moment de reflecție profundă asupra trecutului și asupra valorilor fundamentale ale libertății. În același timp, ea subliniază importanța păstrării memoriei istorice, care rămâne un pilon al identității naționale, chiar dacă tradițiile și percepțiile despre „Ziua Bărbatului” diferă de la o regiune la alta.
Indiferent dacă este vorba despre comemorare, tradiție sau celebrare oficială, 9 martie continuă să fie o zi încărcată de semnificații, atât pentru cei care o văd ca pe un moment de comemorare, cât și pentru cei care o consideră o ocazie de a reafirma valorile bărbatului în cultura românească. În fond, această dată rămâne o reflexie vie a complexeității și diversității identitară a României, un popas între tradiție, istorie și realitatea contemporană.
