Bucureștiul se confruntă cu o revizuire semnificativă a estimărilor privind creșterea economică pentru anul în curs. Banca Mondială a ajustat prognoza de la 1,3%, estimată în ianuarie, la doar 0,5%, conform raportului „Actualizarea economică pentru Europa și Asia Centrală” publicat la începutul lunii aprilie. Această modificare indică o perspectivă mai precaută asupra evoluției economiei românești.
Perspectivele economice revizuite
Banca Mondială a revizuit în scădere și estimările pentru 2027, anticipând o creștere economică de 1,4%, față de 1,9% estimată anterior. Pe fondul eforturilor guvernamentale de ajustare fiscală, extinderea economică a României a încetinit considerabil. Politicile fiscale mai stricte, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, alături de o politică monetară restrictivă, au afectat consumul privat. Creșterea acestuia a fost de 0,6% anul trecut, o scădere accentuată față de aproape 6% în 2024, reducând creșterea generală la 0,7%, cea mai lentă din perioada post-pandemică, conform raportului băncii.
Experții Băncii Mondiale subliniază, totuși, că România a reușit să reducă deficitul bugetar la 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2024, în pofida încetinirii creșterii economice. Această performanță este atribuită unui pachet solid de reforme, care a inclus majorări de taxe și înghețări de cheltuieli. În aceste condiții, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar al României va scădea sub 6% din PIB până în 2027.
Context regional dificil
La nivel regional, raportul semnalează că creșterea economică în țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală este susceptibilă să încetinească semnificativ în acest an, din cauza impactului conflictului din Orientul Mijlociu, a tensiunilor geopolitice și a fragmentării comerciale. Creșterea economică în regiune este prevăzută să scadă la 2,1% în 2026.
În Rusia, se prognozează o încetinire a creșterii la 0,8%, în timp ce în restul regiunii, ritmul de expansiune este așteptat să se modereze la 2,9%, pe fondul costurilor mai mari ale energiei, care frânează consumul, și a incertitudinilor care afectează investițiile.
Reacții politice și economice
Premierul Ilie Bolojan, confruntat cu aceste noi date, a subliniat importanța menținerii stabilității fiscale și a reformelor structurale pentru a stabiliza economia. Președintele Nicușor Dan nu a comentat direct raportul Băncii Mondiale, dar biroul său a transmis că guvernul lucrează pentru a atenua impactul economic. Marcel Ciolacu a reafirmat angajamentul PSD față de politica de echilibrare bugetară, în timp ce George Simion a criticat măsurile economice ale guvernului, sugerând că acestea afectează populația. Călin Georgescu, într-o apariție recentă, a oferit o opinie diferită, acuzând o gestionare defectuoasă a fondurilor europene. Mircea Geoană nu a comentat aceste aspecte.
Deficitul bugetar al României este estimat să scadă sub 6% din PIB până în 2027.
