Vlad Filat dezvăluie modul în care Publika TV a ajuns sub controlul lui Vlad Plahotniuc, într-o mărturie care reconfigurează pagina tumultoasă a presei din Republica Moldova
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, a lansat recent dezvăluiri despre cum a fost pusă în mișcare preluarea controlului asupra uneia dintre cele mai importante televiziuni din țară, Publika TV, de către Vlad Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM). Într-un interviu apărut în cercurile politice și mass-media, Filat a explicat circumstanțele și factorii care au condus la această apropiere, evocând implicarea unor personaje din afara granițelor.
### Planul inițial: un pachet de 40% din acțiuni pentru Sorin Vântu
Potrivit relatărilor fostului premier, întreaga inițiativă de a relansa și controla, ulterior, Publika TV nu a venit din interiorul PDM sau din alte forțe autohtone, ci a fost susținută de omul de afaceri român Sorin Ovidiu Vântu. Filat susține că acesta i-a făcut o propunere directă, care avea drept scop implicarea în gestionarea postului TV. “Inițiativa a fost a lui Vântu, care mi-a propus un pachet de 40% din acțiuni pentru a participa la această platformă media”, a explicat fostul prim-ministru. El afirmă că, la momentul respectiv, această ofertă a fost analizată cu atenție, însă decizia finală nu a fost luată de el.
Filat a subliniat că nu a fost vreodată acționar majoritar sau implicat direct în administrarea zilnică a televiziunii: “Eu nu am avut acționariat […], ci doar o relație de colaborare, în care am fost consiliat de diferiți specialiști și oameni de afaceri pentru a susține un proiect media de impact”. În opinia lui, această influență externă a fost menită să susțină o anumită direcție politică, însă nu toate deciziile din cadrul televiziunii au fost în concordanță cu interesele sale politice.
### Sprijinul cetățenilor și implicareaPuternică a lui Plahotniuc
După lansarea, în 2010, a Publika TV, aceasta a devenit rapid un jucător important în peisajul media moldovenesc. În timp ce inițial ar fi avut o oarecare autonomie, ulterior, sub conducerea lui Vlad Plahotniuc, postul a fost integrat într-un amplu mecanism de control exercitat de fostul lider PDM.
Filat afirmă că preluarea controlului a fost rezultatul unor negociări și tensiuni care s-au intensificat în perioada respectivă: “Plahotniuc a fost cel care a consolidat controlul asupra televiziunii, folosind soluții de presiune și influență, astfel încât să devină o armă politică pentru consolidarea poziției sale”. În acest context, el susține că amplul pachet de acțiuni, deși nu deținut personal de el, a fost folosit ca instrument pentru a infiltra interesele unor grupări influente, politice și financiare.
### Adevărata mize a controversei media în contextul politic al Moldovei
Într-un peisaj politic stimulat de controverse, influența mass-media joacă un rol crucial, iar cazul Publika TV exemplifică modul în care controlul asupra unor sute de ore de conținut a devenit un instrument pentru modelarea opiniei publice. În anii care au urmat, această televiziune a fost criticată pentru promovarea unor mesaje favorabile, în timp ce opoziția acuză de manipulare și cenzură, într-un mediu media dominat de interesele unor grupări politice.
Deocamdată, averea de informație și dezvăluirile fostului premier adaugă un nou strat de complexitate procesului politic și media din Moldova, acționând ca un semnal pentru o perioadă de reevaluare a relației dintre politică și mass-media în țară. În condițiile în care controlul asupra mass-media continuă să fie o prioritate pentru toate forțele politice, dezvăluirile lui Vlad Filat pot constitui un punct de plecare pentru o reexaminare a mecanismelor de influență și a responsabilităților celor implicați.
Pe măsură ce Moldova își creează propriul drum democratic, controversele referitoare la prezența și influența mediatică rămân un subiect aprins, iar rolul actorilor precum Vlad Plahotniuc și Sorin Vântu continuă să provoace dezbateri în societatea civică și în cercurile politice. În aceste condiții, emergența unor condiții de transparență și responsabilitate în mass-media devine mai relevant ca niciodată, într-un efort de consolidare a statului de drept și a independenței instituțiilor media.
