Tehnologie

Vertijul te amețește: Când e urgență medicală, explică medicul

Vertijul te amețește: Când e urgență medicală, explică medicul

Conform Playtech.ro: Vertijul: Un semnal de alarmă ce nu trebuie ignorat în cazul bolilor cronice

Vertijul, acea senzație dezorientantă de mișcare sau de rotire, poate ascunde afecțiuni medicale grave, mai ales la persoanele care suferă de boli cronice precum hipertensiunea arterială, diabetul sau fibrilația atrială. În astfel de cazuri, apariția bruscă a vertijului impune o evaluare medicală urgentă pentru a exclude un accident vascular cerebral (AVC), unde timpul este un factor critic. Investigațiile imagistice, precum rezonanța magnetică cerebrală (IRM) și tomografia computerizată (CT), joacă un rol indispensabil în stabilirea rapidă a diagnosticului și în diferențierea afecțiunii.

Rolul investigațiilor imagistice în diagnostic

Medicul neurolog dr. Mocanu Aursulesei subliniază importanța de a exclude un AVC atunci când un pacient cu factori de risc cunoscuți se prezintă cu vertij brusc. „Un vertij apărut brusc la un pacient hipertensiv, diabetic sau cu fibrilație atrială obligă întotdeauna la excluderea unui accident vascular cerebral. În astfel de situații, timpul devine esențial, iar evaluarea neurologică și imagistica cerebrală trebuie realizate rapid”, explică specialistul. Rezonanța magnetică cerebrală este considerată metoda principală pentru evaluarea trunchiului cerebral, a cerebelului și a căilor vestibulare centrale, putând detecta leziuni specifice AVC-urilor, dar și alte patologii precum un puseu de scleroză multiplă, tumori sau alte modificări structurale. Tomografia computerizată este utilizată frecvent în urgențe, în special pentru excluderea hemoragiilor cerebrale, deși sensibilitatea sa pentru leziunile mici de la nivelul fosă posterioare este mai redusă.

Scleroza multiplă, o altă cauză posibilă a vertijului

Pe lângă accidentul vascular cerebral, vertijul poate fi un simptom al unui episod incipient de scleroză multiplă. Informațiile obținute prin anamneză și examen clinic sunt esențiale pentru a orienta diagnosticul, dar investigațiile imagistice, în special IRM-ul, aduc claritate suplimentară. Scleroza multiplă poate afecta căile vestibulare din trunchiul cerebral sau cerebel, cauzând vertij. La pacienții tineri, în special dacă vertijul progresează și este însoțit de vedere dublă, tulburări de coordonare sau simptome neurologice fluctuante, această posibilitate trebuie luată în considerare. Medicul neurolog menționează că vertijul poate reprezenta chiar una dintre primele manifestări ale bolii. O leziune demielinizantă evidențiată prin IRM în trunchiul cerebral poate explica vertijul și diplopia, iar prezența altor leziuni demielinizante în zone caracteristice sclerozei multiple oferă informații importante despre evoluția procesului patologic.

Vertijul ca simptom al migrenei vestibulare

Există și situații în care vertijul persistă luni de zile fără a fi identificate leziuni neurologice structurale evidente. În aceste cazuri, hipervigilența, anxietatea și sensibilizarea sistemelor vestibulare centrale pot întreține simptomatologia, necesitând o abordare complexă și echilibrată. Pe de altă parte, migrena, deși adesea asociată cu dureri de cap intense, poate avea o formă în care vertijul este simptomul principal. Migrena vestibulară afectează în mod frecvent femeile cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, pe fondul fluctuațiilor hormonale. Acest tip de migrenă subliniază necesitatea unei evaluări medicale complete pentru a identifica sursa vertijului și a stabili cel mai eficient plan de tratament.

Sursa: Playtech.ro