În contextul crescând al utilizării instrumentelor bazate pe inteligență artificială în mediul corporate, 2026 marchează o schimbare fundamentală în modul în care organizațiile gestionează riscurile de securitate. Dacă până acum multe companii se bazau pe abordări pragmatice și mai relaxate, în 2026, evaluarea și gestionarea riscurilor asociate AI sunt considerate acum elemente imperative în procesul de implementare, nu doar etichete de conformitate sau ajustări ulterioare.
### Riscurile AI, tratate ca prioritate de securitate
Numărul companiilor dispuse să evalueze în mod riguros riscurile de securitate ale tehnologiilor AI înainte de a le integra în fluxul operațional a crescut abrupt față de anul precedent. Conform unui raport recent, 64% dintre liderii de business recunosc că verifică toate uneltele AI dinainte de a le pune în funcțiune, față de doar 37% în urmă cu un an. Această schimbare indică o conștientizare clară: AI-ul nu mai e doar un instrument de automatizare sau comunicare, ci o componentă critică în infrastructura de securitate.
Dincolo de simpla integrare, organizațiile încep să trateze riscurile AI ca pe o condiție obligatorie pentru lansare – un pas care reflectă maturitatea în gestionarea emergentă a unor vulnerabilități complexe. AI-ul ajunge să fie perceput ca un element cu potențial atât de mare pentru apărare, cât și de exploatare, iar especialista în domeniu subliniază un adevăr din ce în ce mai prezent: un mic pas greșit poate duce rapid la o breșă majoră de securitate.
### Scurgerile de date și geopolitica, noile provocări
Printre principalele temeri legate de implementarea AI se află scurgerile accidentale de date. Într-un contrast față de anul precedent, când adesea preocupările erau centrate pe capabilitățile adversarilor cibernetici mai „inteligenti”, acum focusul s-a mutat mai mult pe vulnerabilitățile interne. Paradoxul este clar: multe organizații își fac griji nu doar de hackeri, ci și de propriile procese interne, ce pot duce la dezvăluirea neintenționată a informațiilor sensibile.
De asemenea, geopolitica devine un factor determinant în strategia de securitate cibernetică, mai ales în contextul tensiunilor globale. Un sondaj recent arată că 64% dintre companii iau în considerare atacuri motivate de motive geopolitice, precum spionajul sau sabotajul infrastructurilor critice. Cele mai mari organizații, mai ales cele din Europa, reacționează preponderent prin ajustări ale strategiilor de securitate, în încercarea de a se adapta unor scenarii din ce în ce mai imprevizibile și volatile. Deciziile privind utilizarea și controlul datelor devin tot mai influențate de factorii geopolitici, iar alegerea furnizorilor de cloud, de exemplu, nu mai depinde doar de preț sau performanță, ci și de detalii legale și de controlul jurisdicției.
### Implementarea unei culturi de reziliență cibernetică în era AI
Dincolo de realizarea unor politici și teorii, în practică, organizatiile trebuie să adopte o abordare activă pentru a-și proteja infrastructura cibernetică. Experiența recentă arată cât de dificil poate fi să controlezi rapid și eficient toate dispozitivele și soluțiile AI operate de diverse echipe, cu politici variabile. Pentru a evita ca AI-ul să devină o sursă a vulnerabilităților, e absolut necesar să fie însoțit de evaluări riguroase și de măsuri concrete de securizare.
Specialiștii recomandă o serie de practici precum evaluarea riscurilor înainte de implementare, segmentarea mediilor de lucru sau limitarea permisiunilor AI, dar și monitorizarea continuă a solicitărilor și răspunsurilor generate. În plus, trebuie definite clar mecanismele de intervenție în cazul unui incident, fie că e vorba de scurgeri de date, executarea unor comenzi malițioase sau alte probleme. În lumea digitală, unde AI-ul se află tot mai adesea la interfața cu sisteme critice, pregătirea pentru „ziua cea rea” a devenit o componentă la fel de esențială ca și instalarea tehnologiei în sine.
Trecerea de la abordări reactive la cele proactive în securitatea cibernetică, aliniată cu fastul de dezvoltare și implementare a AI, va fi decisivă în stabilirea unor organizații reziliente și capabile să răspundă eficient la provocările viitorului. La orizont, numeroși experți prevăd că AI-ul va deveni atât un aliat, cât și un adversar, iar pregătirea pentru ambele scenarii e nu doar recomandabil, ci vitală.
