Venezuelanii sărbătoresc capturarea lui Nicolás Maduro, dar temerile persistă
Capturarea lui Nicolás Maduro de către forțele americane a declanșat un val de emoții în rândul venezuelenilor, atât în țară, cât și în diaspora. De la Miami la Melbourne, mii de migranți au comemorat evenimentul, însă în Caracas, tăcerea a fost totuși predominantă. Atacul desfășurat de SUA a lăsat comunitatea locală împărțită între speranță și frustrare, o stare complicată de un regim încrâncenat care controlează informațiile și orice reacție publică.
Reacții mixte pe străzile din Caracas
Atmosfera din Caracas, unde doi milioane de locuitori au fost surprinși de sunetul rachetelor americane, este tensionată. „Eram treziți de explozii care păreau filmate”, a povestit Gabriela, o tânără dintr-un cartier muncitoresc. În timp ce unii și-au exprimat ușurarea, altele voci s-au făcut auzite cu precauție. Carlos, un bărbat de 51 de ani, a afirmat: „Slavă Domnului că s-a întâmplat ce s-a întâmplat, dar acum există teama.”
Această frică este amplificată de măsurile drastice pe care regimul le-a luat, inclusiv căutarea și arestarea celor ce au sprijinit intervenția. Astfel, voința de a vorbi liber devine o dare de seamă riscantă pentru mulți. „Oricine este văzut protestând va fi împușcat”, este o frică ce circulă pe rețelele sociale, chiar dacă nu toate informațiile sunt verificate.
Tensiuni în rândul susținătorilor lui Maduro
După capturarea președintelui, liderii guvernamentali s-au mobilizat rapid. Luni, Delcy Rodriguez, fosta vicepreședintă, a fost investită ca președinte interimar, un pas care subliniază natura regimului în continuare autoritar. La televiziunea națională, prezentatorii au încercat să transmită o imagine de stabilitate, dar cuvintele fiului lui Maduro, Nicolas Maduro Guerra, au revelat tăcerea neliniștitoare din rândul susținătorilor: „Ne vom face datoria până te vei întoarce, tată. Venezuela este pe mâini bune.”
Mesajul lor sugerează că regimul nu va ceda fără o luptă semnificativă. Atmosfera din cartierele sărace ale Caracasului este marcată de o intensificare a violenței din partea grupurilor pro-guvernamentale. „Au înnebunit. Trebuie să fim foarte atenți la ceea ce zicem și la cine ne ascultă”, a adăugat Gabriela. Această reacție sugerează că, în ciuda schimbării la conducere, vechile temeri și practici opresive continuă să bântuie Venezuela.
Situația economică și nesiguranța alimentară
În hemoragia economică accentuată de 75% din PIB pierdut în ultimul deceniu, populația a intrat din nou în criză. Henley Escobar, un muncitor în construcții, a exprimat disperarea generală: „Iată-ne, din nou, la coadă pentru produse de bază. Nimic nu se îmbunătățește niciodată.” Această penurie alimentară din trecut și teama de un viitor incert determină pe mulți venezueleni să își facă provizii.
Într-un climat atât de instabil, incertitudinea cu privire la ceea ce va urma rămâne o preocupare constantă. „Americanii vin și îl iau pe Maduro, iar noi rămânem cu același guvern? Nu are sens”, a punctat Escobar, întrebându-se ce va aduce viitorul pentru o națiune atât de greu încercată.
Venezuelanii trăiesc un moment istoric, dar realitatea cotidiană le oferă puține motive de optimism. Dacă schimbarea de putere va aduce cu adevărat un nou început sau va perpetua un cerc vicios al deznădejdii, rămâne de văzut.
