O dispută neașteptată între vecini din Austria riscă să ajungă în fața Curții Supreme, după un conflict zgomotos legat de o chestiune aparent minoră: orăcăitul broaștelor. Cazul, care a generat valuri de tensiune într-o comunitate liniștită, scoate la iveală limitele impuse de legislația privind poluarea fonică și modul în care acestea sunt interpretate în practică.
Iazul și broaștele: un conflict de natură legată de zgomotul natural
Totul a început într-un sat din apropierea Vienei, unde un proprietar de teren deține un iaz privat, populat de broaște. Zilnic, locuitorii vecini se plâng de orăcăitul intens, pe care îl consideră o poluare fonică ce le afectează calitatea vieții și somnul. În 2022, după mai multe sesizări, autoritățile locale au intervenit și au decis, pe baza unor măsurători, că zgomotul emis de broaște reprezintă „o formă de poluare fonică” și, implicit, o încălcare a legalității.
Astfel, instanța regională a obligat proprietarul iazului să plătească o amendă de 30.000 de euro, precum și să ia măsuri pentru reducerea zgomotului de la broaște. Pentru unii, această hotărâre a fost un precedent curios, chiar barbar, în condițiile în care natura, în majoritatea cazurilor, nu poate fi considerată vinovată, iar zecile de mii de euro pare o sancțiune disproporționată.
Recurs și anulare: posibilitatea unui precedent legal controversat
Dar ceea ce pare un punct final în această poveste nu s-a dovedit ca atare. În vara anului 2023, instanța regională a anulat hotărârea inițială, susținând că zgomotul broaștelor nu se încadrează în categoria „poluării fonice” reglementată de legislație. În opinia instanței, sunetele naturale, precum cele produse de animale sălbatice, nu pot fi tratate drept acea poluare ce justifica sancțiuni financiare severe.
Acest verdict a scandalizat comunitatea, dar a și adus în discuție limitele și interpretările legii în privința zgomotelor naturale. În plus, decizia are potențialul de a stabili un precedent important pentru alte cazuri similare, în care natura sau activitățile umane în satele și zonele rurale ar putea fi considerate în mod diferit din punct de vedere legal.
Contextul legiferării și reacțiile din comunitate
În cadrul audierilor, avocații și specialiștii în legislație au evidențiat dificultățile de a delimita zgomotul natural de cel generat de activități umane sau de surse artificiale. În Austria, legislația în materie de poluare fonică este relativ strictă, dar cazurile legate de zgomotele naturale, precum cele ale animalelor sălbatice, sunt adesea extrem de dificil de calificat și de sancționat.
Locuitorii satului, dar și ecologiștii, consideră că această decizie poate crea un precedent periculos, reducând protecția față de poluarea fonică în toate formele sale. „Este o decizie care ignoră realitatea naturii și impactul pe care zgomotele acesteia le pot avea asupra comunității”, afirmă un reprezentant al organizației locale pentru protecția mediului.
Dincolo de dilema juridică, cazul evidențiază și tensiunea între conservarea naturii și dreptul la liniște al cetățenilor. De acum, rămâne de văzut dacă cazul va fi contestat în continuare și dacă va ajunge pe masa Curții Supreme din Austria. O decizie finală în această privință va avea, cu siguranță, implicații legale pe termen lung, influențând atât legislția privind poluarea fonică, cât și modul în care sunetele naturale sunt percepute și reglementate în cadrul drepturilor și obligațiilor comunităților locale.
