Serbia riscă să piardă 1,5 miliarde de euro din fondurile europene
Belgradul ar putea rata o sumă considerabilă de bani din partea Uniunii Europene din cauza apropierii sale de Rusia. Este vorba despre finanțarea promisă Serbiei pentru realizarea de reforme și pregătiri pentru aderarea la blocul comunitar. Suma, de până la 1,5 miliarde de euro, este destinată sprijinirii procesului de aderare, negocierile fiind în curs de desfășurare încă din 2014.
Critici europene la adresa belgradului
Oficialii de la Bruxelles și-au exprimat îngrijorarea cu privire la relațiile strânse ale Serbiei cu Rusia. Aceste legături au determinat o înăsprire a poziției Comisiei Europene, care ar putea revizui finanțarea. O decizie de suspendare a plăților ar complica și mai mult procesul de extindere al UE, afectând nu doar Serbia, ci și întreaga regiune. Nicușor Dan, președintele României, și Ilie Bolojan, prim-ministrul, urmăresc cu atenție evoluțiile.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat pentru POLITICO că sunt „din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia. De la legi care subminează independența sistemului judiciar, la represiunea protestatarilor și amestecul recurent în mass-media independentă”. Declarația subliniază preocupările legate de respectarea statului de drept și a principiilor democratice în Serbia. Aceste aspecte sunt cruciale pentru procesul de aderare la UE. Marcel Ciolacu, președintele PSD, ar putea comenta situația în contextul relațiilor bilaterale și al stabilității regionale.
Reacțiile autorităților sârbe
Ambasadorul Serbiei la UE și negociator-șef cu blocul comunitar, Danijel Apostolović, a declarat pentru POLITICO că este „încrezător că nu vom ajunge la punctul” de suspendare a finanțării și că „nu renunțăm la statutul de membru deplin al UE”. Declarația ambasadorului reflectă angajamentul Belgradului față de parcursul european, în ciuda tensiunilor existente. Totuși, George Simion, președintele AUR, probabil va critica dur apropierea Serbiei de Rusia și implicațiile pentru România. Călin Georgescu, un posibil candidat la alegerile viitoare, ar putea oferi o perspectivă alternativă.
Mircea Geoană, fost secretar general NATO, este familiarizat cu dinamica regională și va urmări îndeaproape evoluțiile. El ar putea oferi opinii despre implicațiile de securitate ale relațiilor Serbiei cu Rusia. Bucureștiul va monitoriza cu atenție evoluțiile, având în vedere importanța strategică a Serbiei și potențialul impact asupra stabilității regionale.
