Verile se prelungesc tot mai mult, iar trecerea anotimpurilor devine tot mai bruscă, arată un studiu recent. Schimbările climatice afectează deja agricultura, sistemele de aprovizionare cu apă și pot pune presiune pe sistemul de sănătate. În unele zone, durata verii a crescut cu până la 15 zile pe deceniu.
Creșterea rapidă a duratei verii
Cercetătorii au analizat datele de temperatură din perioada 1961 – 2023, examinând zonele uscate, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Au fost analizate și tendințele din 10 orașe de pe glob. Rezultatele arată o accelerare îngrijorătoare a schimbărilor climatice.
Între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu. Studiile anterioare înregistrau o creștere mai lentă, de doar patru zile pe deceniu, până la începutul anilor 2010. Această tendință subliniază impactul tot mai mare al încălzirii globale.
Orașe cu schimbări dramatice
Unele orașe înregistrează creșteri spectaculoase ale duratei verii. Un exemplu este Sydney, unde verile durează acum aproximativ 130 de zile, cu o creștere de 15 zile pe deceniu. În 1990, durata verii era de 80 de zile.
Și în Toronto, schimbările sunt evidente, cu verile prelungindu-se cu opt zile pe deceniu. Aceste modificări afectează direct viața locuitorilor și necesită măsuri de adaptare. Impactul se va resimți în mai multe sectoare.
Consecințe și noi metode de măsurare
Schimbările în durata anotimpurilor au consecințe concrete. Florile ar putea înflori înainte ca polenizatorii să fie activi. Culturile ar putea necesita semănare mai timpurie. Topirea rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații, iar zonele cu climă blândă devin tot mai toride.
Cercetătorii propun o nouă abordare a definirii anotimpurilor. Aceasta presupune definirea verii pe baza depășirii mediei istorice de temperatură pentru fiecare localitate. Pragul este calculat pe baza datelor climatice din 1961 până în 1990. Totodată, a fost propusă o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate. Din 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede față de perioada 1961–1990.
