Surpriză pentru cercetători: urșii polari de pe arhipelagul Svalbard devin mai grei în fața schimbărilor climatice
O descoperire neașteptată a zguduit comunitatea științifică, în contextul alarmelor tot mai stringente privind efectele încălzirii globale. Potrivit unui studiu recent, urșii polari de pe arhipelagul Svalbard, în nordul Norvegiei, își sporesc chiar și în condițiile unui mediu în rapidă transformare greutatea corporală, fapt considerat o surpriză de către specialiști. În timp ce majoritatea cercetărilor anterioare indicau o vulnerabilitate crescută a acestora în fața încălzirii accelerate a climei, ultimele date sugerează că adaptarea nu are neapărat un impact negativ atât de rapid sau atât de sever pe cât s-a crezut initial.
O adaptare neașteptată în fața crizei climatice
Potrivit concluziilor unui studiu recent, urșii polari de pe insulele Svalbard, un punct strategic în Arctic, și-au mărit semnificativ masa corporală în ultimii ani, fapt ce pare contrar tendințelor anticipate de specialiști. “Creșterea condiției lor fizice într-o zonă vizată de încălzire climatică accelerată reprezintă o surpriză pentru cercetători,” afirmă autorii cercetării. Această creștere a masei poate sugera că urșii găsesc resurse suplimentare de hrană sau că, cel puțin pentru moment, pot face față noilor provocări ale mediului.
Pentru anii precedenți, majoritatea studiilor indicau o diminuare a resurselor disponibile pe fondul topirii gheții și al destabilizării ecosistemului arctic. Pe măsură ce ghețarii se retrag și zonele de pradă se restrâng, se credea că urșii devin tot mai vulnerabili, cu riscul de a-și pierde locul în lanțul trofic. Însă această nouă cercetare sugerează o complicație majoră: acești mamifere pot avea, cel puțin temporar, capacitatea de a se adapta în moduri neașteptate.
O adaptare temporară, cu riscuri pe termen lung
Cu toate acestea, cercetătorii avertizează asupra faptului că această creștere în greutate ar putea fi doar o soluție temporară, limitată în timp. Această adaptare aparentă nu garantează supraviețuirea pe termen lung, având în vedere amploarea schimbărilor climatice în curs. “Deși urșii par să fie într-un mod surprinzător mai rezistenți decât se anticipa anterior, riscurile pe termen lung sunt în continuare semnificative,” explică specialiștii, subliniind că resursele de hrană au devenit mai instabile odată cu diminuarea gheții de pe suprafața oceanelor.
Unele teze sugerează că urșii polari, până nu demult considerați un simbol al fragilității în fața încălzirii globale, pot avea unele mecanisme de adaptare, fie prin schimbarea comportamentului, fie prin modificări fiziologice. Totuși, aceste beneficii aparent temporare pot degenera rapid dacă tendințele de încălzire continuă sau se intensifică, amenințând stabilitatea ecosistemului arctic.
Ce urmează pentru cercetare și conservare?
În timp ce comunitățile științifice urmăresc cu interes aceste noi evoluții, conservatorii atrag atenția asupra faptului că scena Arcticii rămâne extrem de vulnerabilă. Așezările umane din regiune trebuie să își adapteze strategia pentru a proteja fauna locală, iar eforturile internaționale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie intensificate.
În următorii ani, cercetările vor trebui să clarifice dacă urșii polari de pe Svalbard pot menține această creștere în greutate sau dacă această situație temporară prefigurează o perioadă de instabilitate mai accentuată pentru specia lor. În același timp, comunitățile științifice și mediile decizionale sunt convinse că doar printr-o acțiune concertată la nivel global se va putea preveni o criză majoră ecologică în regiunea Arctică, ce poate avea repercusiuni semnificative asupra întregii planete.
