Bulgariei îi lipsește încă sentimentul de comunitate, iar tendința de a locui singur în propria gospodărie devine tot mai frecventă, conform datelor publicate de Eurostat pentru 2024. Potrivit acestor statistici, aproximativ 17,5% din populație trăiește singură, număr apropiat de media europeană, dar în același timp o dovadă clară a schimbărilor sociale și economice din țară. La nivelul Uniunii Europene, procentul celor care aleg să locuiască singuri se ridică la 20,5%, poziționând Bulgaria aproape de media comunitară, dar detașându-se în mod clar pe primul loc în Balcani pentru această particularitate.
Demografii și sociologii din Bulgaria remarcă faptul că această tendință de creștere a numărului de persoane care aleg să locuiască singure este un indicator al unor transformări sociale mai ample. „Asta reflectă schimbări în stilul de viață, așteptări și posibilități economice ale populației, dar și o evoluție a valorilor personale și a sistemului de suport social”, explică specialistul în studii sociale, Vladislav Dimitrov. În plus, în condițiile în care populația bulgară scade numeric, această creștere în rândul celor care aleg să trăiască singuri indică o disociere între tendința de îmbătrânire și nevoia de independență, chiar dacă nu neapărat în urma unei decizii deliberate de a evita responsabilitățile familiei.
Factori economici și culturali influențează procesul de schimbare
Deși Bulgaria are o rată de sărăcie relativ ridicată comparativ cu alte state membre ale UE, creșterea numărului de persoane care locuiesc singure nu se datorează exclusiv constrângerilor financiare. Ba chiar, în anumite zone urbane, acest fenomen devine o alegere deliberată pentru a-și asigura confort și independență. În București și alte capitale europene, de exemplu, sosirea tinerilor pentru studii sau joburi a accelerat această tendință, iar Bulgaria nu face excepție.
Cultură și tradiție diferă insă de alte țări din regiune, unde coabitarea familială este încă predominantă. În Bulgaria, însă, accentul pus pe individualism și pe libertatea personală a contribuit la această creștere a numărului de persoane singure. Societatea devine din ce în ce mai tolerantă față de deciziile de a trăi individual, iar facilitățile din orașe – apartamente moderne, servicii de suport și o piață a muncii mai flexibilă – facilitează această alegere.
Bariere și provocări pentru comunitate
Totodată, această schimbare are și implicații asupra rețelelor de suport social. Specialiștii avertizează că populația care locuiește singură poate fi mai vulnerabilă în fața izolării și a lipsei de sprijin în caz de dificultăți medicale sau sociale. În plus, mortalitatea crescută în rândul populației în vârstă riscă să devină o provocare pentru sistemul de sănătate publică și pentru serviciile sociale în următorii ani.
Transformările sociale prin care trece Bulgaria sunt însă și o sabie cu două tăișuri. În timp ce independența și autonomizarea devin valori din ce în ce mai apreciate, riscă să accentueze izolarea și să fragilizeze coeziunea comunitară. Autoritățile încearcă, de aceea, să dezvolte programe de sprijin și inițiative pentru a încuraja solidaritatea și conectarea socială, în special pentru vârstnici.
Cu toate acestea, perspectiva pe termen lung rămâne incertă. În condițiile unei economii în continuă schimbare și a evoluției culturale accelerate, Bulgaria pare să urmeze un trend european spre independență și autonomie personală. Însă, în același timp, această evoluție adaugă noi provocări pentru structurile sociale și pentru modul în care comunitățile se pot adapta în fața acestei noi realități. Cum vor răspunde autoritățile și societatea acestor schimbări, rămâne de urmărit în anii ce vin, pe măsură ce numărul celor care aleg să trăiască singuri continuă să crească.
