Universitatea Politehnică din București, parte a unui proiect european de 2,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea semiconductorilor
Unul dintre cele mai importante proiecte europene din domeniul tehnologiei semiconductorilor prinde contur, aducând România în centrul acestei inițiative strategice. Universitatea Politehnică București, prin Centrul de Știința Suprafeței și Nanotehnologie, face parte dintr-un proiect ambițios de 2,5 miliarde de euro care vizează dezvoltarea și fabricația de cipuri pe continent. În prezent, această investiție fără precedent în Europa reprezintă un pas decisiv către reducerea dependenței față de tehnologia asiatică și americană și către consolidarea industriei locale de înaltă tehnologie.
Proiectul NanoIC – o premieră pentru Europa în domeniul litografiei avansate
Lansat oficial în această săptămână, proiectul nanoIC, coordonat de compania belgiană IMEC Leuven, marchează un moment istoric pentru Europa în industria semiconductorilor. Această inițiativă reprezintă cea mai mare linie-pilot dezvoltată în cadrul Actului european privind cipurile, fiind considerată cheia pentru accelerarea procesului de obținere a tehnologiilor de generație următoare. Cu o finanțare totală de 2,5 miliarde euro, din care 700 de milioane provin din fondurile Uniunii Europene și alte 700 de milioane din surse naționale, restul fiind asigurate de companii precum ASML, proiectul nanoIC și partenerii săi urmăresc să pună bazele unei industrii europene autonome în domeniul semiconductorilor.
Un aspekt esențial al acestui proiect este instalarea primei linii europene care implementează cea mai avansată tehnologie de litografiere cu ultraviolete, capabilă să lucreze pe cipuri cu tehnologii de peste doi nanometri. Aceasta înseamnă o revoluție în proiectarea și producția cipurilor, deschizând amploarea europeană un nou front în cercetarea ultra-precisă necesară pentru dispozitivele inteligente, vehiculele autonome și tehnologii mobile de ultimă generație. Găzduit de IMEC în Belgia, colaborarea cu parteneri precum CEA-Leti (Franța), Fraunhofer (Germania), VTT (Finlanda), precum și Centrul de Știința Suprafeței și Nanotehnologie din România și Institutul Național Tyndall din Irlanda, intensifică eforturile europene de a deveni un jucător independent și inovator în această piață extrem de competitivă.
Avantajele unei Europe cu propria industrie de cipuri
Dezvoltarea acestor linii-pilot este o etapă fundamentală în strategia mai largă a Uniunii Europene, denumită „Cipuri pentru Europa”. Aceasta urmărește nu doar creșterea autonomiei tehnologice, ci și creșterea competitivității industriale, atragerea tinerilor specialiști și păstrarea talentelor în regiune. În plus, aceste inițiative urmăresc să asigure independența Europei în domenii esențiale cum ar fi inteligența artificială, medicală sau transporturile de ultimă oră.
Cele cinci proiecte-pilot, care includ nanoIC alături de FAMES, APECS, WBG și PIXEurope, reprezintă o investiție combinată de peste 3,7 miliarde euro, sumă care unește resursele europene și naționale. Aceste avansuri în cercetare științifică vor avea efecte tangibile asupra industriei europene de semiconductori, dar și asupra economiei regionale și locale, deschizând perspective de afaceri și colaborări internaționale pentru perioada următoare.
Private și public, laolaltă, încearcă să transforme această inițiativă în catalizatorul unei adevărate reindustrializări a Europei în domeniul semiconductorilor, domeniu critic pentru economia digitalizată. În timp ce proiectele de această anvergură prind contur, specialiștii și factorii de decizie rămân conștienți că succesul va depinde în mare măsură de cooperarea transnațională și de capacitatea industriei europene de a atrage și forma o nouă generație de tehnologi și cercetători de renume mondial.
Potrivit experților, aceste mișcări strategice sunt doar începutul pentru ca Europa să recâștige un rol important în lanțul global de producție a semiconductorilor și să devină un centru de excelență în tehnologie avansată în anii următori. În acest context, participarea Politehnicii bucureștene și implicarea unui centru național de cercetare în proiecte precum nanoIC dau un exemplu clar despre cum România poate contribui direct la aceste schimbări structurale și teoretice în industria tehnologică europeană.
