Ungaria și Slovacia contestă decizia Uniunii Europene de a interzice importurile de gaz rusesc
Criza energetică și tensiunile geopolitice au atins un nou punct culminant în Europa, odată cu anunțul partenerilor din Ungaria și Slovacia de a contesta decizia Comisiei Europene de a interzice importurile de gaz din Rusia. Cele două state afirmă că măsura impusă de Bruxelles va avea consecințe negative asupra securității energetice și intereselor naționale, iar acțiunea în instanță sau în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene va fi depusă curând, pentru a stopa această decizie.
Tensiuni în contextul crizei energetice și al dependenței de Rusia
Decizia UE, adoptată în cadrul eforturilor de a sancționa Moscova pentru războiul din Ucraina, vizează reducerea treptată a dependenței europene de gazul rusesc. În timp ce aliați precum Germania și Olanda au anunțat eforturi de diversificare a surselor de energie, Ungaria și Slovacia se află încă într-o poziție vulnerabilă, fiind extrem de dependente de importurile din Rusia pentru acoperirea necesarului energetic.
Ungaria, condusă de premierul Viktor Orbán, a fost întotdeauna una dintre cele mai average state dependente de gazele rusești, iar această dependență face ca orice măsură restrictivă să fie percepută drept un potential pericol pentru stabilitatea economică și energetică. De aceea, autoritățile maghiare au anunțat că vor intenta o acțiune în justiție, considerând decizia Bruxelles-ului „nejustificată și contrară intereselor naționale”.
„Ungaria va intenta o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a UE de îndată ce decizia privind interzicerea importurilor de gaz va fi formalizată”, a declarat un oficial de la Budapesta, subliniind preocuparea pentru impactul economic și social al acestei măsuri.
La rândul său, Slovacia, stat ce depinde în mare măsură de gazul rusesc pentru funcționarea centralelor electrice și a industriei, a anunțat că va urma exemplul vecinului maghiar, în încercarea de a apela la justiție pentru a suspenda decizia CE.
Contextul geopolitic și pacea energetică
Această poziție a Ungariei și Slovaciei nu este întâmplătoare. Ambele țări au fost criticate constant pentru lipsa de diversificare a surselor de energie, fiind dependente în proporții mari de gazul rusesc, resursă considerată strategică pentru Moscova. În plus, ele doresc să evite acțiuni care să le afecteze stabilitatea economică, având în vedere vulnerabilitatea infrastructurii energetice.
În același timp, Bruxelles-ul insistă că această decizie este ceea ce trebuie pentru a sprijini presiunea asupra Rusiei și a limita fondurile care susțin războiul din Ucraina. Oficialii europeni susțin că reducerea importurilor de gaz rusesc va accelera tranziția spre surse alternative și va consolida autonomia energetică a blocului comunitar.
Criticii măsurii avertizează, însă, că această poziție poate duce la diviziuni în cadrul Uniunii și la confruntări legale care să întârzie sau chiar să blocheze eforturile de garantare a securității energetice la nivel european.
Perspective și următorii pași
Decizia tentativă a Ungariei și Slovaciei de a contesta interdicția sugerează că disputa privind politica energetică în UE nu s-a încheiat. Deși Bruxelles-ul susține că măsura este necesară pentru a îndeplini țintele de reducere a emisiilor și pentru a sprijini sancțiunile împotriva Rusiei, țările dependente de gaz rusesc caută soluții alternative, inclusiv infrastructură pentru importul de gaz natural lichefiat și parteneriate strategice cu alte state.
Pe fondul acestor tensiuni, rămâne de văzut cum vor evolua pozițiile și dacă instanțele europene vor fi de acord cu argumentele Ungariei și Slovaciei. În timp ce negocierea și dialogul continuă, lipsa unui consens clar riscă să fragilizeze unitatea europeană în fața unei crize energetice globale tot mai complexă.
