România dispune de aproximativ 5.700 de adăposturi civile înregistrate oficial la nivel național, însă doar o mică parte dintre acestea pot fi folosite efectiv în caz de urgență. Datele furnizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) indică un sistem vechi, afectat de probleme de funcționare și lipsit de investiții consistente în ultimii ani.
Adăposturile civile, elemente esențiale în planificația de protecție a populației în situații de criză, s-au confruntat cu o serie de dificultăți în ultimii ani, fenomene generate în principal de lipsa fondurilor și de necesitatea modernizării infrastructurii. În condițiile unor riscuri variabile precum conflicte, dezastre naturale sau evenimente neprevăzute, capacitatea efectivă de reacție a sistemului de adăposturi a fost pusă sub semnul întrebării.
Starea actuală a adăposturilor civile din România
Din totalul de aproximativ 5.700 de adăposturi înregistrate, o mare parte nu este operațională sau necesită reparări şi verificări tehnice pentru a fi utilizabile. Potrivit informațiilor oficiale, multe dintre acestea sunt în condiții precare, unele fiind închise sau utilizate ca depozite de materiale, ori dezafectate din cauza stării avansate de degradare.
Specialiști în securitatea civilă atrag atenția asupra faptului că sistemul actual nu asigură o reacție eficientă în fața urgențelor. Lipsa investițiilor în întreținere și modernizare a infrastructurii de protecție a avut un impact direct asupra funcționalității adăposturilor, astfel încât multe dintre acestea pot fi considerate doar file de arhivă, nu sisteme operaționale.
Provocări și necesitatea investițiilor
Una dintre principalele probleme identificate le reprezintă deficitul de fonduri pentru renovare și dotare. În ultimii ani, alocările financiare pentru modernizarea sistemului de adăposturi civile au fost insuficiente, iar majoritatea fondurilor au fost direcționate spre alte domenii ale protecției civile.
Experții indică dificultăți în eventuala reactivare a adăposturilor vechi, deoarece aceste spații adesea nu respectă normele de siguranță moderne sau nu dispun de surse de alimentare cu energie, sisteme de ventilare sau comunicații eficiente. În plus, lipsa verificărilor periodice agravează situația, existând riscul ca multe adăposturi să nu poată fi utilizate în cazul unui dezastru.
Președintele IGSS a afirmat recent că, pentru ca sistemul de protecție civilă să devină funcțional și adaptat provocărilor actuale, este nevoie de investiții majore, atât în retehnologizare, cât și în modernizare fizică. Totodată, se lucrează la elaborarea unui plan național menit să evalueze starea actuală a adăposturilor și să stabilească prioritățile pentru reabilitare.
Conform programului aprobat în 2022, se intenționează să fie modernizate și reabilitate cel puțin 1.000 de adăposturi civile în următorii cinci ani, dar fondurile alocate rămân insuficiente pentru a acoperi toate necesitățile.
Unul dintre cei mai importanți factori pentru eficiența sistemului de protecție civilă este implicarea autorităților locale, care trebuie să identifice și să contribuie la reabilitarea adăposturilor de pe teritoriul lor. În acest sens, au fost lansate campanii de conștientizare și de colaborare între instituții și comunități, dar rezultatele rămân moderate.
La nivel european, România se află în proces de aliniere la normele și standardele impuse de UE pentru sistemele de protecție civilă, însă în practică, multe adăposturi rămân în paragină. Discutând despre riscuri reale cu care s-ar putea confrunta țara, autoritățile insistă asupra nevoii de investiții și actualizare a infrastructurii stabilite pentru a asigura o reacție rapidă și sigură în crizele viitoare.
O decizie concretă, anunțată pentru acest an, prevede alocarea de fonduri naționale și europene pentru reabilitarea a peste 200 de adăposturi în diferite județe, cu termenul de finalizare până la sfârșitul anului 2023.
