Dezghețarea permafrostului din Arctic produce schimbări semnificative în ecosisteme și eliberează cantități mari de carbon
Un nou studiu academic a oferit cele mai detaliate imagini de până acum despre efectele dezghețului permafrostului în regiunea Arcticii. Conduse de cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts Amherst, echipele de specialiști au analizat modul în care creșterea temperaturilor afectează sistemele de apă și fluxurile de carbon, fenomene cu impact major asupra mediului global. Rezultatele indică o extindere a sezonului de dezgheț, precum și o creștere bruscă a scurgerilor de apă, ceea ce contribuie la eliberarea de cantități semnificative de carbon în atmosferă.
Cercetările s-au concentrat asupra unei regiuni din North Slope, Alaska, o zonă caracterizată printr-un sistem complex de râuri și pârâuri ce se varsă în Marea Beaufort. În urma analizei datelor de modelare pe durata a 44 de ani, s-a descoperit că aceste râuri transportă din ce în ce mai mult carbon organic dizolvat, alimentând astfel procesul de schimbare climatică. Sezonul de dezgheț, care odinioară se încheia cu puțin timp înainte de începutul iernii, s-a prelungit considerabil, atingând acum lunile de toamnă, ceea ce amplifică efectele asupra ecosistemelor acvatice.
Impactul râurilor din Arctic asupra mediului global
Râurile din Arctica exercită o influență mult mai mare decât s-ar putea crede asupra planetei. Acestea aduc aproximativ 11% din apa râurilor care ajung în oceanele lumii, deși oceanele conțin doar 1% din volumul total de apă globală. Datorită acestei proporții, orice modificare în fluxurile de apă și carbon din regiunea Arcticii poate avea efecte semnificative asupra stabilității climatice globale.
Pe măsură ce temperaturile cresc, stratul activ al solului devine tot mai profund, permițând eliberarea într-un mod mai intens a cantităților de apă subterană, aflată inițial înghețată de mii de ani. Materialul organic capturat în permafrost, ce conține cantități uriașe de carbon, începe să fie decomposit, eliberând dioxid de carbon în atmosferă. În fiecare an, peste 275 de milioane de tone de carbon sunt astfel trecute în stare gazoasă, alimentând procesul de încălzire globală.
Cercetătorii au dezvoltat un model de bilanț al apei în permafrost pentru a înțelege mai bine acest proces, dat fiind că măsurătorile directe în regiune sunt limitate. Modellul a fost folosit pentru a simula fluxuri zilnice și exporturi de coastă timp de peste patru decenii, de la 1980 până în 2023, arătând dinamica acestor procese în timp.
Sezonul de dezgheț se extinde, accentuând riscurile climatice
Una dintre constatări notabile ale studiului este prelungirea sezonului de dezgheț, care a ajuns acum până în octombrie în unele zone. Această extindere are implicații multiple, de la modificarea salinității oceanelor și a ciclurilor nutrienților, până la influența asupra rețelelor trofice din Marea Beaufort.
Zonele mai plane din nord-vestul Alaskăi au înregistrat cea mai mare creștere în transportul de carbon, fiind zone în care s-au acumulat de-a lungul timpului materii organice în descompunere din permafrost. În schimb, zonele muntoase din est, cu sol mai stâncos și nisipos, au un flux de carbon mai redus, dar tot mai semnificativ în contextul schimbărilor climatice globale.
Potrivit cercetărilor, aceste modificări în ciclul de apă și carbon pot avea consecințe neașteptate asupra mediului, inclusiv asupra salinității oceanelor și asupra ecosistemelor locale. Cercetătorii avertizează că volumele de material organic dizolvat transportate spre ocean pot influența rețelele trofice și pot duce la dezechilibre ecologice pe scară largă.
Directorul proiectului, Michael Rawlins, subliniază că trebuie efectuate mai multe studii pentru a înțelege pe deplin impactul acestor schimbări, menționând că „cât de mult DOC își găsește drumul spre ocean prin râuri și pârâuri este o parte a ciclului carbonului despre care nu știm multe.”
Rezultatele studiului reconfirmă nevoia urgentă de monitorizare și cercetare a sistemelor ecologice din Arctic, pentru a putea evalua riscurile și pentru a dezvolta strategii eficiente de adaptare la aceste schimbări rapide. La momentul actual, nu există date exacte despre impactul deplin, dar specialiștii concluzionează că dezghețul permafrostului și extinderea sezonului de dezgheț contribuie la accentuarea schimbărilor climatice globale, cu efecte potențial catastrophic dacă aceste fenomene nu sunt gestionate corespunzător.
