Un tren care leagă Vatra Dornei de București a reușit să devină subiectul unei întâmplări neașteptate, în centrul căreia s-a aflat o întârziere de peste șase ore, cauzată de circumstanțe tehnice și condiții meteorologice extreme. Garnitura IR 1658, programată să ajungă în Gara de Nord în dimineața zilei de 20 ianuarie, a înregistrat o întârziere de 373 de minute, lăsând sute de pasageri blocați în tren mai mult decât dublul timpului estimat pentru întreaga călătorie.
Plecarea inițială, în noaptea de 19 spre 20 ianuarie, s-a făcut la orele 20:10 din Vatra Dornei Băi. Cu un traseu de aproape 565 de kilometri și o durată normală de aproximativ 9 ore și 25 de minute, trenul urma să ajungă în București la scurt timp după ora 5 dimineața. Însă realitatea a fost cu totul diferită: acesta a ajuns în Gara de Nord abia la aproape 12:00, aproape șapte ore mai târziu decât timpul programat, fiind nevoit să petreacă în tren ore suplimentare din cauza defecțiunilor și a condițiilor meteo nefavorabile.
Problemele au început chiar de la plecare, trenul având o întârziere de 46 de minute din cauza unor probleme tehnice. La stația următoare, Roman, întârzierea s-a accentuat dramatic, depășind 244 de minute, rezultând într-o întârziere totală de 373 de minute până la sosirea în București. CFR Călători explică că defecțiunile la locomotive și temperaturile extrem de scăzute din zonele tranzitate au fost responsabile de această situație.
Gerul din timpul nopții a făcut ca procesul de remorcare a locomotivei defecte să ia mai mult timp decât de obicei, în condiții meteo dificile, intervențiile tehnice fiind îngreunate de temperaturile extrem de scăzute. „Întârzierea de 373 de minute înregistrată de trenul IR 1658 de pe ruta Vatra Dornei – București a fost cauzată, în principal, de defectarea locomotivelor de remorcare și de condițiile meteorologice extreme din acele zone”, se menționează în comunicat. În plus, oficialii precizează că timpul suplimentar a fost generat și de necesitatea introducerii trenului în noul grafic de circulație, precum și de restricțiile de viteză impuse pe anumite sectoare din cauza stării infrastructurii feroviare.
Această situație scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului feroviar în perioadele de temperaturi extrem de scăzute, în care tehnologia întâmpină dificultăți majore în manevrare și înlocuire. Conform surselor din domeniu, aceste probleme nu se limitează doar la defectarea tehnicii, ci sunt amplificate de condițiile meteo, care încetinesc și complică orice intervenție de reparație sau remorcare. Chiar dacă CFR Călători a anunțat că defecțiunile au fost principalele cauze ale întârzierii, situația a dezvăluit o nevoie acută de investiții și modernizare a infrastructurii pentru a face față acestor factori externi.
Luna aceasta, însă, ziarele și blogurile de specialitate au fost pline de discuții despre modernizarea serviciilor feroviare din România, inclusiv despre noile trenuri electrice de ultimă generație, precum cele produse de PESA, care recent au fost introduse în circulație pe liniile urbane din București. Acestea reprezintă o speranță pentru un transport feroviar mai sigur și mai punctual, dar până când noile tehnologii vor deveni complet operaționale și adaptate pentru condițiile locale, incidentele de acest gen riscă să reapară.
În acest moment, pasagerii trenului IR 1658 se află în așteptare și în speranța că problemele vor fi soluționate rapid, pentru ca astfel de situații să nu mai devină reguli, ci excepții. În ciuda obstacolelor întâmpinate, CFR Călători a promis investigații și măsuri pentru a îmbunătăți gestionarea crizelor tehnice și condițiile de circulație în perioadele cu temperaturi extrem de scăzute, deși aceste provocări rămân un fapt constant pentru transportul feroviar din România.
