Fracțiunea francezilor care consideră acceptabilă tortura în anumite cazuri a crescut, arată un sondaj recent
O statistică îngrijorătoare a evidențiat o tendință ascendentă în atitudinea francezilor față de practica torturei, chiar și în anumite condiții excepționale. Un sondaj realizat de compania Ifop pentru Asociația creștinilor pentru abolirea torturii (Acat) a scos la iveală că 38% dintre respondenți consideră acceptabilă recurgerea la tortură în anumite situații speciale. Această cifră marchează o ușoară creștere față de acum un deceniu, când procentul era de 36% în anul 2016, indicând o preocupare tot mai profundă față de percepția societății despre această practică.
Tendința de acceptare și banalizarea torturii în France
De la începutul anilor 2010, dezbaterile legate de tortură au fost relativ rare în Franța, dar tendința de acceptare s-a menținut, iar recentul sondaj scoate în evidență o alarmantă banalizare a acesteia. Unul dintre motivele pentru această evoluție îl reprezintă contextul de securitate extremă în care statele europene, inclusiv Franța, s-au găsit în ultimii ani, fiind nevoite să negocieze între libertățile civice și măsurile dure de luptă împotriva terorismului.
Tortura, considerată penală și inacceptabilă în majoritatea țărilor, încă are susținători în spațiul public francez, mai ales atunci când această practică este percepută ca fiind o soluție pentru obținerea de informații vitale în cazuri de criză sau terorism. În același timp, această acceptare a se confronta cu eforturile colegiilor și organizațiilor internaționale pentru abolirea completă a torturii, inclusiv Organizația Națiunilor Unite și Comisia Europeană, care condamnă vehement orice utilizare a metodelor de tortură.
Campania pentru abolirea torturii și poziția societății civile în Franța
Asociația creștinilor pentru abolirea torturii (Acat) a fost creată acum câțiva ani cu scopul de a conștientiza opinia publică asupra efectelor devastatoare ale torturii și de a susține un sistem judiciar și polițienesc care respectă drepturile fundamentale ale omului. Organizația și-a exprimat dezamăgirea față de această creștere a acceptării, descriind-o ca fiind „o banalizare îngrijorătoare”. În opinia reprezentanților săi, această tendință reflectă anumite succese ale propagandei și ale discursului de justiție dure în mediul public.
În plus, analiza rezultatelor sondajului a fost însoțită de un apel la responsabilitate din partea autorităților și a societății civile, în contextul în care orice acceptare socială a torturii poate duce la revenirea la practici inacceptabile și ilegale, în pofida angajamentelor internaționale. Anumite zone ale Franței, precum cele afectate de conflicte sau de crize securitare, se situează în fruntea acestei controversate statistici, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care statul și justiția își mențin standardele în astfel de condiții.
Context global și viitorul luptei împotriva torturii
Acest sondaj vine într-un context global în care lumea continuă să condamne tortura ca fiind o încălcare gravă a drepturilor omului, în ciuda anumitor încercări de justificare în situații de criză. La nivel internațional, organizații pentru drepturile omului monitorizează cu atenție evoluțiile și fac eforturi pentru a edifica o opinie publică globală împotriva metodelor dure de interogare.
În Franța, situația rămâne delicată. Deși legislația interzice explicit tortura, atitudinile societății par a evolua în direcția acceptării, chiar dacă aceasta înseamnă o distanțare de valorile fundamentale ale democrației și respectului pentru drepturile umane. În timp ce autoritățile își păstrează poziția fermă împotriva torturii, eventualele ajustări legislative sau înfăptuirea unor reforme sunt urmărite cu atenție de organizațiile pentru drepturile omului, în speranța unui viitor în care aceste practici inumane vor fi complet eradicate.
Deocamdată, îngrijorătorul procent de 38% din francezi care consideră recurgerea la tortură acceptabilă în anumite excepții servește ca un semnal de alarmă pentru o societate care trebuie să își regândească valorile și să reafirme angajamentul pentru respectarea demnității umane.
