Tinerii din România continuă să consume tutun și produse alternative, precum țigările electronice și vaporizatoarele, într-un ritm alarmant, potrivit unui raport recent. La o privire mai atentă, situația evidențiază o lipsă de evoluție în ceea ce privește consumul de tutun clasic în rândul adolescenților, în ciuda campaniilor de informare și măsurilor de prevenție instaurate în ultimii ani. Aceasta ridică întrebări privind efficacitatea eforturilor de combatere a fumatului în rândul tinerilor, dar și de ce tendința de utilizare a alternativelor nu doar că persistă, ci pare să se mențină.
### Consumul de tutun, stabil în rândul adolescenților
Conform ultimului raport, aproape 23% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani continuă să fumeze țigări tradiționale, o rată care s-a menținut constant din 2014 până în 2022. Deși pe termen lung s-au înregistrat mici fluctuații în acest procent, scăderile sau creșterile semnificative nu au fost suficiente pentru a determina o schimbare drastică a peisajului fumătorilor în această grupă de vârstă.
Cifra rămâne îngrijorătoare, mai ales în contextul în care consumul de tutun în rândul adolescenților este un predictor serios al riscului de dependență pe termen lung, precum și al dezvoltării unor boli grave, precum cancerul pulmonar sau bolile cardiovasculare. Pe fondul acestor statistici, specialiștii trag un semnal de alarmă privind necesitatea intensificării campaniilor de prevenție, dar și a strategiilor de reducere a accesului și atractivității produselor din tutun.
### Popularitatea țigărilor electronice și a vapingului, un fenomen în creștere
Mai alarmant, însă, este faptul că, în același timp, consumul de produse alternative precum țigările electronice și vaporizatoarele – denumite generic vaporizante sau vape – a continuat să crească în rândul tinerilor. Această tendință ridică întrebări despre motivul pentru care intervențiile anti-tutun tradițional nu reușesc să reducă și aceste forme alternative de consum, tot mai populare printre adolescenți.
G Ad
„Consumul de tutun și produse alternative, în special țigări electronice și vape, rămâne extrem de ridicat în rândul adolescenților din România,” precizează raportul, care menționează că aceste produse sunt percepute, în mod greșit, ca fiind mai sigure sau mai inofensive decât țigările convenționale. Motivele pentru care tinerii aleg să consume aceste alternative sunt multiple: curiozitate, influența anturajului, dar și percepția că nu există riscuri majore asociate folosirii lor.
În contrast cu campaniile de informare care promovează existența riscurilor asociate fumatului de tutun, alternativele precum vapingul beneficiază de o reglementare mai permisivă, ceea ce permite o răspândire rapidă în rândul tinerilor. Aceasta determină autoritățile să ia în considerare măsuri suplimentare pentru a limita accesul la aceste produse, în special în zonele frecventate de adolescenți.
### Ce urmează pentru reducerea consumului în rândul tinerilor
Contextul actual relevă o problemă complexă, întrucât tinerii sunt expuși în continuare influenței marketingului agresiv și a tentației de a încerca produse noi, aparent „cool”. Deși legislația a fost întărită în ultimii ani pentru reducerea accesului la tutun, precum și pentru interzicerea promovării acestora în media, răspândirea alternativelor a impus adaptări legislative și strategice.
Experții subliniază că intervențiile viitoare trebuie să tina cont nu doar de riscurile pentru sănătate, ci și de impactul social și cultural al acestor produse. În plus, necesitatea educării tinerilor cu privire la efectele negative ale tutunului și vaporizării devine, tot mai mult, o prioritate.
Răspunsul autorităților și al specialiștilor în domeniu va fi crucial în următorii ani pentru a schimba trendul actual. Se încearcă, deja, implementarea unor măsuri mai stricte de reglementare a marketingului pentru produsele alternative, precum și crearea unor programe de prevenție adaptate noilor forme de consum.
Tendințele din ultimele luni indică faptul că răspunsul trebuie să fie comprehensiv și susținut de o campanie națională de educare, menită să reducă această dependență în rândul viitorilor adulți. În timp ce raportul evidențiază că situația nu a evoluat în direcția diminuării consumului de tutun clasic, atenția se îndreaptă acum spre modul în care consumul alternativ va fi gestionat în anii următori, pentru limita cât mai mult posibil și pentru sănătatea generațiilor tinere.
