O schimbare constituțională controversată în Pakistan a consolidat puterea șefului armatei, Asim Munir, transformându-l într-o figură dominantă în țară, cu potențialul de a influența semnificativ politica internă și relațiile externe. Amendamentul 27, adoptat rapid de Parlament, a fost criticat de opoziție ca fiind o lovitură de stat constituțională, menită să ofere armatei o autoritate sporită asupra guvernării civile.
Parlamentarii au adoptat amendamentul cu rapiditate, în doar câteva ore, trecând prin ambele camere cu majoritate de două treimi, un proces neobișnuit de rapid pentru astfel de modificări constituționale. Criticii susțin că această mișcare a erodat principiile democratice, conferind lui Munir, șeful armatei, privilegii fără precedent și imunitate judiciară pe viață.
Ascensiunea unui „rege”
Criticii și analiștii politicieni, precum Mahmood Khan Achakzai, au descris amendamentul ca o „crimă de neiertat” împotriva țării, transformând efectiv o singură persoană, în speță Asim Munir, într-un „rege”. Noul statut al lui Munir îi conferă controlul absolut asupra armatei, marinei și aviației, prelungind potențial durata mandatului său cu ani buni de acum încolo. Schimbările constituționale includ și imunitate judiciară pe viață.
Acest amendament a fost interpretat, de asemenea, ca un atac direct la adresa sistemului judiciar pakistanez, prin înlocuirea Curții Supreme cu o nouă curte constituțională, ai cărei judecători sunt aleși de guvern. Mulți judecători au demisionat în semn de protest, invocând erodarea controlului asupra puterilor militare și executive.
Influența lui Munir în politica externă
Asim Munir nu este doar o figură centrală în politica internă, ci și un actor important pe scena internațională. După tensiunile cu India, care au culminat cu schimburi de lovituri cu drone și rachete, Munir a profitat de valul de entuziasm naționalist pentru a-și consolida poziția. El a fost promovat la gradul de general cu cinci stele.
În plus, Munir s-a poziționat ca om de stat și lider internațional, având întâlniri cu președintele american Donald Trump și jucând un rol important în semnarea unui acord de apărare cu Arabia Saudită. Aceste acțiuni au contribuit la consolidarea imaginii sale și la readucerea Pakistanului în atenția globală, în special în contextul în care țara a fost marginalizată de către Casa Albă.
O nouă dictatură militară?
Concentrearea puterii în mâinile lui Munir a suscitat îngrijorări chiar și în interiorul armatei. Anumiți oficiali au exprimat temeri cu privire la posibilele consecințe, în special în ceea ce privește controlul arsenalului nuclear al Pakistanului.
Un general în retragere care a dorit să rămână anonim a numit amendamentul „dezastruos” și a menționat că au început deja să apară resentimente în rândul altor ramuri ale forțelor armate. El a subliniat că centralizarea comandamentului nuclear sub controlul exclusiv al armatei este „profund problematică”.
Guvernul, reprezentat de ministrul apărării, Khawaja Asif, a respins criticile, afirmând că forțele armate sunt parte a statului și că parlamentul i-a acordat imunitate feldmareșalului Munir ca o recunoaștere a meritelor sale.
Asim Munir a fost creditat pentru orchestrarea represiunii împotriva fostului prim-ministru Imran Khan și a partidului său Pakistan Tehreek-e-Insaf (PTI), ale căror lideri se află acum în închisoare, după ce au contestat implicarea armatei în politica pakistaneză.
