Baloteștiul a devenit recent un exemplu de gestionare discutabilă a fondurilor publice, după ce Primăria localității a achitat aproape 4 milioane de lei pentru construcția unui pod, având scopul inițial de a lega două drumuri importante. Totuși, în realitate, acesta face legătura între două câmpuri – o investiție care pare să fi fost făcută fără un scop concret, în condițiile în care, de ani buni, podul a fost gata, iar drumurile de legătură încă nu au fost realizate. În plus, schimbările de plan ale autorităților locale au dus la o situație în care, în prezent, primarul susține că pasajul nu mai are nevoie de a fi folosit, au dezvăluit surse din domeniu, conform Digi24.
Dincolo de costuri, investiția a fost rezultatul unui parteneriat între Primăria din Balotești și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în contextul unui proiect care a început cu intenția de a construi un pod peste A0, conectându-l ulterior cu un drum în cadrul unui plan de modernizare a infrastructurii locale. Inițial, primăria și CNAIR au vizat o lucrare ce ar fi trebuit să faciliteze accesul și să degreveze traficul din zonă, însă după finalizarea podului, planurile s-au schimbat, iar drumul de legătură nu va fi conectat cu podul, cel puțin nu înainte de 2024. Mai mult, primarul din Balotești a explicat recent că „Anul acesta vor începe lucrările de modernizare a sistemului rutier pe prelungirea fabricii până la acest pod. Nu va fi lipit de acel pod pentru că nu ne aparține acel pod.”
Deși acest pod, finalizat de câțiva ani, pare abandonat, CNAIR are obligația de a-l întreține, inclusiv de a-l deszăpezi în condițiile în care, oficial, nu mai are nimic de-a face cu el. Aceasta înseamnă că, în ciuda faptului că trafic nu se desfășoară pe acolo, fondurile publice continuă să fie cheltuite pentru întreținerea unei infrastructuri neutilizate. Potrivit reprezentanților CNAIR, „Da, noi îl deszăpezim, intră în obligația noastră să deszăpezim tot ce ține de gestiunea noastră. Avem drumuri tehnologice și putem să intrăm.” Această situație ridică probleme de eficiență și transparență în gestionarea banilor publici, mai ales în contextul în care podul s-a degradat și necesită reparații.
Dincolo de dezolantul exemplu de balotesti, autostrada A7 se află în impas, cu ultimele fonduri din PNRR riscă să fie pierdute din cauza întârzierilor majore. Executată de UMB, lucrarea pe tronsonul Adjud Nord – Săbăoani se confruntă cu o serie de probleme majore de progres, iar specialiștii avertizează că, dacă nu se va accelera ritmul de lucru, finalizarea sa până în 2026 va fi aproape imposibilă. În această situație, mobilizarea masivă a forței de muncă și o organizare exemplară în şantier devin imperative, însă chiar și acest efort susținut riscă să afecteze calitatea construcției, avertizează Asociația Pro Infrastructură.
Printre cele mai problematice zone se numără peste râul Răcăciuni, la est de Bacău, unde un pasaj de 1,2 kilometri peste magistrala feroviară M500 a fost blocat de întârzieri. La fel de problematic este și tronsonul care traversează Bacăul, precum și viaductele și pasaje din zona Filipești sau aproape de Roman, unde construcțiile abia au început să ia forma, fiind în stadiu de fundații sau de nivel de structură. Potrivit progresului actual, finalizarea celor 96 de kilometri ai autostrăzii A7 până în 2026 rămâne o chestiune dificilă, având în vedere numărul ridicat de structuri încă nefinalizate și dificultățile tehnice întâmpinate.
Reformarea acestei situații depinde acum de mobilizarea rapidă a constructorilor și de o coordonare mai strictă a tuturor factorilor implicați. Deși există speranța că ultimele alocări vor fi utilizate cu eficiență, realitatea de pe șantier arată cât de complicat este ca proiectele mari de infrastructură din România să fie finalizate la termen, mai ales în condițiile în care întârzierile pot genera costuri suplimentare sau pot afecta planurile de dezvoltare regională. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să depășească aceste obstacole și să aducă în finalizarea autostrăzii A7 promisiunea unei legături mai rapide și mai eficiente între zonele de nord ale țării.
Sursa: Buletin.de
