Guvernul României intenționează să aloce aproape un miliard de euro pentru proiecte de apă și canalizare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce reprezintă o sumă semnificativă menită să //să schimbe fața infrastructurii de apă din țară//. Anunțul a fost făcut marți de către ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, în contextul planurilor guvernamentale de modernizare a sectorului, un pas vital în îndeplinirea angajamentelor pentru reducerea decalajului față de standardele europene și asigurarea unui mediu mai sănătos pentru populație.
Investiții strategice în infrastructură: priorități și așteptări
Conform declarațiilor oficiale, aproape o mie de milioane de euro sunt destinate exclusiv infrastructurii de apă și canalizare, urmărită să devină unul din pilonii principali ai reformelor de mediu pentru următorii ani. Buzoianu a precizat că această sumă va fi disponibilă în cadrul PNRR, după negocierile în derulare pentru alocarea bugetelor naționale din fondurile europene. În condițiile în care rectificarea bugetară și stabilirea priorităților sunt în curs de finalizare, guvernul speră ca până la sfârșitul anului să dea startul proiectelor, în condițiile în care penuria de apă și infrastructura învechită reprezintă de mult timp o problemă cronică pentru multe localități din România.
“Anul acesta ne pregătim să investim aproape un miliard în apă-canal din PNRR. Vom mai lansa, sperăm, în urma negocierilor pe buget, inclusiv proiecte pentru extinderea și modernizarea rețelelor, precum și pentru reducerea pierderilor de apă”, a explicat ministrul mediului. Este pentru prima dată când alocările pentru infrastructura de apă rece și canalizare ating astfel de cifre, semnalând o schimbare de strategie a guvernului român, axată acum pe investiții masive în sector, pentru reducerea episoadele de secetă, poluare și ineficiență.
Context: o problemă de lungă durată și reforme necesare
România se confruntă de ani buni cu probleme grave în ceea ce privește infrastructura de apă. Multe localități, mai ales cele din zonele rurale, se luptă cu rețele învechite, pierderi mari de apă și calitate precară a serviciilor. Potrivit datelor europene, în zonele rurale, accesul la apă potabilă de calitate nu este întotdeauna garantat, iar multe comunități suferă în continuare din cauza lipsei investițiilor adecvate în rețelele de apă și canalizare.
Pentru a remedia aceste probleme, Guvernul a decis să folosească fondurile europene pentru a crește volumul de investiții, dar și pentru a implementa reforme administrative și tehnice menite să asigure funcționarea eficientă a sistemelor de apă. Aceasta include extinderea rețelelor, modernizarea stațiilor de tratare, dar și digitalizarea sistemelor de monitorizare pentru o gestionare mai eficientă. În plus, componenta de educare și responsabilizare a populației în ceea ce privește consumul de apă va fi intensificat, pentru a reduce risipa.
Perspective: investiția ca motor pentru dezvoltarea durabilă
Potrivit experților, anunțul guvernamental de a investi aproape un miliard de euro în sectorul apelor se înscrie într-un cadru de politică globală mai larg, de promovare a sustenabilității și de adaptare la schimbările climatice. Dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare este vitală pentru sănătatea publică și pentru economia țării, mai ales în condițiile în care România se confruntă cu perioade de secetă tot mai frecvente și cu creșteri ale nivelului de poluare.
Pe termen mediu și lung, aceste investiții sunt așteptate să aducă nu doar îmbunătățiri în serviciile de apă, ci și beneficii economice și sociale, prin crearea de noi locuri de muncă și reducerea costurilor de gestionare a resurselor naturale. În plus, Guvernul pregătește și proiecte complementare, precum dezvoltarea de soluții verzi pentru tratarea și reutilizarea apelor uzate, aspecte esențiale în construirea unui model de dezvoltare durabilă.
Cu toate aceste inițiative, România își reafirmă angajamentul de a se alinia standardelor europene și de a construi o infrastructură modernă, capabilă să susțină un mediu sănătos și o economie în creștere, în condiții de reziliență în fața provocărilor climatice. Rămâne de văzut cum vor fi gestionate aceste fonduri și cât de rapid vor fi implementate proiectele, dar semnele indică o schimbare clară în abordarea guvernului față de infrastructura esențială.
