O treime dintre localitățile din România se confruntă cu situații financiare critice: bugetele de salarii depășesc veniturile totale
Un sondaj recent asupra exercițiului bugetar pentru anul 2024 scoate la iveală o situație alarmantă în administrația publică locală din România. Potrivit datelor oficiale postate de Ministerul Dezvoltării, peste o treime dintre localitățile țării, adică 1.104 din cele 3.182, trebuie să gestioneze salarii ale angajaților care depășesc considerabil resursele proprii. La nivel național, aceste localități cheltuiesc mai mult pentru salariile personalului decât primesc efectiv din venituri, ceea ce poate compromite sustenabilitatea lor bugetară.
Cine sunt aceste localități și de ce se află în această situație?
Numărul de localități aflate în această situație reprezintă aproape 35% din totalul de administrații locale, o cifră extrem de semnificativă. Aceasta indică o problemă de organizare financiară și, în unele cazuri, de gestionare eficientă a fondurilor publice. În condițiile în care bugetele locale sunt în mod normal formate din venituri proprii — taxe, impozite și alte surse — și transferuri de la bugetul central, această diferență accentuată între venituri și cheltuieli ridică semne de întrebare asupra sustenabilității acestor administrații.
În cele mai multe cazuri, situația este accentuată de factori precum: lipsa investițiilor pentru dezvoltarea economică, dependența excesivă de fonduri externe sau pur și simplu o administrare ineficientă a resurselor. În unele localități, salariile reprezintă o componentă atât de mare din buget încât acoperirea acestora devine o adevărată provocare pe termen lung, riscând să blocheze orice posibilitate de dezvoltare viitoare.
Impactul asupra serviciilor publice și perspectivele de redresare
Situația a generat deja îngrijorări între oficialii locali și experți în managementul financiar. În cazul în care aceste administrații nu vor reuși să echilibreze cheltuielile cu veniturile, riscă să ajungă în situații de blocaj financiar, fiind nevoite eventual să recurgă la reduceri de salarii sau chiar la restructurări ale funcțiilor publice. Un astfel de scenariu ar putea avea consecințe directe asupra calității serviciilor publice, de la sănătate și educație până la infrastructură sau asistență socială.
Ministerul Dezvoltării afirmă că păstrarea echilibrului bugetar la nivel local reprezintă o prioritate, dar resursele sunt limitate, iar măsurile de corectare trebuie să fie adaptate fiecărei situații în parte. În acest context, unii experți sugerează o reevaluare a modelului de finanțare a administrațiilor locale și chiar o monitorizare mai strictă a cheltuielilor salariale, pentru a preveni apariția unor situații de criză.
Ce urmează pentru administrațiile locale aflate în dificultate?
Dificultățile financiare ale acestor localități sunt însoțite de o incertitudine majoră privind viitorul lor. În târguiala colaborare cu autoritățile centrale și cu partenerii europeni, administrațiile locale pot primi sprijin pentru reforme în gestionarea finanțelor publice. Dar obstacolul cel mare rămâne rezolvarea dezechilibrului structural, mai ales în toate cazurile în care cheltuielile cu salariile cresc rapid, fără o justificare clară pe termen lung.
Pe lângă abordarea urgentă a deficitelor de lichiditate, se impune și o strategie pe termen mediu și lung, care să vizeze atât reducerea dependenței de fonduri externe, cât și investiții în crearea unui mediu economic local atractiv. Astfel, administrațiile locale vor putea genera mai multe venituri proprii, reducând astfel povara financiara pe bugete.
Pe măsură ce acest fenomen capătă amploare, întrebarea rămâne: vor fi suficiente măsurile de reformă pentru a salvaguarda stabilitatea finanțelor locale și, implicit, serviciile esențiale pentru cetățeni? Problema nu doar că pune în pericol echilibrul bugetar, ci și echitatea socială în zonele vulnerabile ale țării. Rămâne de văzut dacă autoritățile centrale vor putea asigura un plan de redresare eficient, menit să strunească această criză invizibilă, dar extrem de critică pentru întreaga construcție administrativ-teritorială a României.
