Un an de la jaful care a zguduit Muzeul Drents din orașul olandez Assen, furt care a vizat celebrul tezaur dacic restaurat cu multă dedicare și valoare istorică, oficialii muzeului recunosc că pagubele totale depășesc granițele așteptărilor inițiale. În ciuda măsurilor de siguranță puse în aplicare, infractorii au reușit să pătrundă în sălile exponatelor, provocând o dezastruasă pierdere culturală și financiară, cu consecințe care se resimt și la un an distanță.
Valul de pagube și costurile recuperării
Reprezentanții Muzeului Drents afirmă, într-o declarație recentă, că pagubele cauzate de jaful din ianuarie 2024 se ridică la aproximativ 250.000 de euro. Această sumă include nu doar valoarea obiectelor furate, ci și costurile suplimentare pentru recuperarea și reamenajarea spațiilor, precum și cheltuielile legate de procesul de curățenie după incident. “Chiar și curățenia la locul dezastrului a fost costisitoare, dar ne-am concentrat pe refacerea credibilității muzeului și pe păstrarea memoriei culturale,” afirmă un purtător de cuvânt al instituției.
Furtul, considerat unul dintre cele mai importante atacuri asupra unui muzeu în ultimii ani, a șocat comunitatea locală și pe specialiști, mai ales prin selecția obiectelor vizate: tezaurul dac, o colecție spectaculoasă de artefacte rare și valoroase, încărcate de semnificație istorică pentru România și pentru întreaga Europă. Un astfel de jaf nu doar că a reprezentat o pierdere economică, ci și o lovitură dureroasă pentru patrimoniul mondial.
Speranțe și provocări în fața amenințărilor culturale
De la momentul incidentului, autoritățile olandeze au intensificat eforturile de anchetă și au colaborat îndeaproape cu specialiști internaționali pentru identificarea și recuperarea bunurilor furate. Cu toate acestea, până în prezent, obiectele din tezaur nu au fost recuperate, iar anchetatorii continuă să urmeze toate pistele posibile.
“Răzbunarea acestor infractori nu a fost doar economică, ci și simbolică. Ei au sperat să afecteze percepția asupra patrimoniului cultural, atât în Olanda, cât și în Europa de Est,” afirmă un expert în criminalitate culturală. În același timp, acest incident a evidențiat vulnerabilitatea muzeelor în fața tehnologiilor moderne de securitate, solicitând instituțiilor muzeale din întreaga lume să reevalueze și să îmbunătățească sistemele de protecție.
Privind spre viitor, muzeul din Assen intenționează să implementeze măsuri de securitate mai severe, inclusiv tehnologie de monitorizare avansată și colaborări mai strânse cu poliția și serviciile de securitate. În paralel, comunitatea culturală și instituțiile statale din România și din Europa continuă să facă apel la implicarea internațională pentru protejarea tezaurelor culturale, care reprezintă moștenirea comună a umanității.
Pentru celebrul tezaur dacic, furtul a fost o lovitură dureroasă, dar nu și sfârșitul. Demersurile de recuperare și de prevenție sunt în plină desfășurare, iar specialiștii speră ca în curând aceste artefacte valoroase să fie readuse acasă. Între timp, păstrarea memoriei și conștientizarea importanței protejării patrimoniului cultural devin priorități absolute, pentru a evita astfel de incidente în viitor. La un an după incident, întrebarea rămâne: câți pași s-au făcut pentru a împiedica repetarea unei asemenea tragedii? Răspunsurile, deocamdată, contină să fie obiectul unei provocări vaste pentru toți cei implicați.
