De la pasiunea copilăriei la leadership în UI/UX: povești și perspective ale unui tânăr inovator în domeniu
Cine spune că vârsta defineste măsura talentului și a pasiunii pentru design digital? La doar 16 ani, Mircea Muraru și-a început aventura în lumea creației digitale, iar astăzi, la 30 de ani, ocupă poziția de Head of UX/UI Department într-o agenție de renume, Grapefruit. Pentru el, experiența în design și dezvoltare nu înseamnă doar să faci interfețe frumoase, ci o serie de decizii fundamentale legate de arhitectură, comportament și obiective de business, toate fiind integrate într-un proces coerent și gândit strategic.
De la pasiune la profesionalism: drumul unui creator digital
Mircea povestește că pasiunea pentru design a fost ceea ce l-a condus încă din primii ani: “Am început devreme în zona de design din pasiune. Dintr-o joacă am trecut de la identitate vizuală și graphic design, la UI/UX design și am fost fascinat de cum arată produsele digitale.” Trecerea de la grafică statică la interfețe interactive l-a făcut să înțeleagă rapid diferența dintre o experiență frustrantă și una plăcută. Dar parcursul său nu s-a limitat doar la aspectul vizual: “Ulterior, tranziția către development a venit firesc, sub forma unei nevoi de a înțelege mai bine ce se întâmplă în spate și care sunt limitele reale ale implementării.”
Această experiență practică în dezvoltare i-a permis apoi o reevaluare profundă a rolului UI/UX: “Am început să o privesc ca pe rezultatul unor decizii mult mai profunde: de arhitectură, de logică, de comportament al utilizatorilor și de obiective de business.” Astfel, în viziunea sa, un design de calitate nu poate fi doar estetic, ci trebuie să răspundă unor cerințe strategice și funcționale.
Multitasking și calitate: echilibrul între diferitele responsabilități
Întrebat cum reușește să își împartă timpul între rolurile de lider, developer, designer și manager de proiect, Mircea subliniază o viziune holistică: „Nu privesc aceste roluri ca pe niște funcții separate care concurează între ele, ci ca pe straturi diferite ale aceleiași responsabilități.” În cadrul companiei, cultura organizațională favorizează extinderea competențelor, iar managementul are un rol activ în ghidare și prioritizare, pentru a menține echilibrul și calitatea.
Atunci când echipa este formată din profesioniști bine pregătiți, responsabilitățile sunt distribuite cu discernământ, iar deciziile se iau pe baze clare și feedback constant. Acest mod de lucru contribuie la livrări mai solide și mai bine aliniate cu obiectivele clientului, reducând riscul unui proces de “rescue” continuu.
Delivery și calitatea: mai mult decât respectarea deadline-urilor
Pentru Mircea, un „delivery” bun depășește simplele termene și scope-ul proiectelor. În viziunea sa, succesul începe în momentul formării echipei: „the right people in the right seats”. Înainte de orice, claritatea rolurilor și responsabilităților sunt pilonii pentru un proces de livrare sănătos. Un proiect de succes nu este cel în care se respectă automat deadline-urile, ci cel în care fiecare implicat știe ce are de făcut și de ce.
El explică: „Când aceste elemente sunt setate corect de la început, delivery-ul nu mai devine o luptă constantă cu probleme nerezolvate, ci o consecință a unui sistem funcțional.” Pentru el, diferența ne face capacitatea de a construi echipe coerente și de a menține o cultură în care problemele aparțin trecutului, nu evoluează într-un clasament zilnic de incendii de gestionat.
Dincolo de rețete: redefinirea UI/UX în era AI-ului
Stilul de design în 2026 va fi extrem de diferit față de rețetele clasice. Mircea crede că „UI/UX user-centric nu mai înseamnă aplicarea unor rețete universale sau pattern-uri folosite mecanic.” Într-o eră în care inteligența artificială generează rapid și ieftin interfețe și prototipuri, focusul trebuie mutat spre comportamente reale, contexte și impact efectiv.
„Designul bun nu este cel care arată bine din prima, ci cel care funcționează bine în viața reală și rezistă în timp”, afirmă el. Validarea continuă, separarea clară între estetică și claritate, precum și concentrarea pe logică în design sunt noile repere ale unui UI/UX modern.
AI-ul ca accelerator, nu ca înlocuitor
Privind înspre utilizarea AI-ului, Mircea afirmă că tehnologia trebuie folosită pentru accelerare: „Îl folosim acolo unde ne ajută să câștigăm timp, precum explorarea rapidă a ideilor, generarea de variante și sintetizarea informației.” În același timp, avertizează că AI nu trebuie să devină o sursă de decizii autonome, ci o unealtă de sprijin: „Devine problematic în momentul în care începe să ia decizii în locul echipei sau e folosit ca o scurtătură peste înțelegerea reală a utilizatorilor.”
Criteriul decisiv pentru aplicarea AI-ului rămâne: „Îl folosim pentru viteză și suport, păstrând responsabilitatea și deciziile în mâinile oamenilor.”
Perspective și evoluție: schimbări de paradigmă în designul de produs
Mircea încheie cu o viziune clară asupra viitorului: „Rolul designerului UI/UX va trece din zona de „a face” în cea de „a decide și a responsabiliza”. Într-o lume în care AI-ul poate genera rapid interfețe și chiar părți ale codului, valoarea unui designer va consta tot mai mult în capacitatea de a ghida și de a lua decizii strategice, bazate pe înțelegerea profundă a utilizatorului și a obiectivelor business-ului.”
De asemenea, modul în care se va construi și menține un design system va evolua, trecând de la un set static de componente, la reguli și principii explicite, menite să asigure coerența într-un proces în continuă schimbare.
Privind înainte, Mircea vede o tendință clară: competențele fundamentale nu vor suferi schimbări majore, dar accentul se va pune tot mai mult pe interpretarea datelor, gândire strategică și înțelegerea impactului pentru business. În lumea designului digital, disciplina și adaptabilitatea vor fi cheia succesului în fața viitorului tehnologizat.
