Începând cu anul 2026, sprijinul pentru achiziția de energie în Uniunea Europeană va fi direcționat aproape exclusiv către consumatorii vulnerabili, prin intermediul unor mecanisme sociale speciale. Această schimbare marcantă reprezintă o ajustare a politicii UE în contextul creșterilor semnificative ale prețurilor la energie și a eforturilor de a proteja categoriile cele mai defavorizate de efectele scumpirii continue a resurselor energetice. Însă, în timp ce aceste măsuri devin norme europene, România rămâne una dintre puținele țări care continuă să aplice scheme generale de protecție pentru consumatori, păstrând astfel o abordare diferită față de restul statelor membre.
### România menține scheme de protecție generale, deși tendința europeană se schimbă
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, România continuă să ofere sprijin destinatarilor din toate categoriile de cetățeni, nu doar celor vulnerabili, prin mecanisme de ajutor universal. În paralel, alte state europene, precum Franța, Germania sau Olanda, își axază politicile de intervenție pe măsuri sociale, vizează în special persoanele cu venituri mici, sensibilizate de creșterile inflationiste și de impactul asupra bugetelor familiei.
Se evidențiază faptul că, în ciuda acestor diferențe, tendința de a limita sprijinul la categoriile vulnerabile devine o normă europeană și, în același timp, o strategie de consolidare a sprijinului social într-un context economic precar. În cazul României, însă, continuarea schemelor generale de protecție a consumatorilor de energie păstrează o formă de solidaritate diferită, dar cu implicații financiare și economice distincte de cele ale partenerilor europeni.
### Politicile naționale și efectele asupra consumatorilor
Decizia de a menține schemele generale are la bază atât considerente istorice, cât și sociale. În România, aceste mecanisme au fost construite pentru a asigura un anumit nivel de stabilitate și confort pentru toate categoriile de populație, într-un context în care veniturile medii rămân modeste comparativ cu alte state membre. Cu toate acestea, acest model a fost criticat pentru costurile pe termen lung și pentru faptul că nu prioritizează în mod specific protejarea celor mai vulnerabili, ci asigură un nivel general de sprijin pentru întreaga populație.
Analiza AEI arată totodată că, pe termen lung, această strategie poate deveni ineficientă, mai ales în condițiile în care resursele pentru energie continuă să crească și să pună presiune pe bugetele naționale. În plus, schimbările panorama europeană, prin trecerea la mecanisme sociale pentru susținerea consumatorilor vulnerabili, ar putea obliga România să-și adapteze urgent politicile pentru a evita discrepanțele și pentru a asigura o protecție echitabilă conform noii direcții europene.
### Perspective pentru România într-un context european în schimbare
Deși țara noastră păstrează această abordare diferită în prezent, viitorul pare să indice o ajustare a politicilor naționale în direcția recomandată la nivel european. La nivel legislativ și politic, se discuta intens despre posibilitatea de a crea un sistem de sprijin mai specializat, concentrat pe categoriile cele mai expuse efectelor crizei energetice.
Pentru români, această evoluție poate însemna o adaptare a prețurilor și a mecanismelor de suport, care să urmeze noile standarde europene. Este, însă, încă departe momentul în care aceste schimbări se vor concretiza în legislație, iar tranziția poate fi lungă, ținând cont de complexitatea și de specificitatea problemelor sociale ale țării.
În final, perspectivele indică o posibilă convergență a politicilor naționale cu cele europene în domeniul sprijinului pentru energie. Pentru moment, însă, România continuă să păstreze controlul asupra propriilor scheme de protecție, într-un context în care provocările economice și sociale impun o vigilentă management al resurselor și o reevaluare constantă a strategiilor de protecție socială.
