Parlamentul European salută decizia CJUE împotriva legii anti-LGBTIQ+ din Ungaria
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că legislația Ungariei care discriminează persoanele pe baza orientării sexuale și identității de gen contravine legislației europene. Reacția Parlamentului European (PE) subliniază importanța acestei decizii și impactul său asupra drepturilor comunității LGBTIQ+.
Reacții la decizia istorică
Europarlamentarul Tineke Strik, raportoarea PE pentru procedura articolului 7 privind Ungaria, a punctat că verdictul reprezintă o recunoaștere clară a stigmatizării, intimidării și încălcărilor de drepturi suferite de comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria. Ea a subliniat că noul guvern ungar are acum responsabilitatea de a implementa hotărârea și de a prioritiza „restaurarea reală și deplină a drepturilor acestei comunități”. Strik avertizează că orice soluție mai puțin amplă ar afecta credibilitatea reformelor.
Comunicatul PE subliniază și implicațiile mai largi ale deciziei. Strik a remarcat că hotărârea clarifică faptul că valorile Uniunii Europene, consacrate în articolul 2 din Tratatul UE, pot fi apărate și judecate în fața Curții. Europarlamentarul a cerut Comisiei Europene să continue să utilizeze această cale ori de câte ori apar încălcări grave și sistematice ale valorilor fundamentale ale Uniunii.
Contextul legal și implicațiile
Cazul are la bază o lege adoptată în Ungaria în 2021, care a restricționat difuzarea anumitor materiale către persoanele sub 18 ani. Aceste materiale vizau promovarea sau descrierea a ceea ce legea numea „abatere de la identitatea de gen atribuită la naștere, schimbarea de sex sau relațiile între persoane de același sex”. Comisia Europeană a sesizat CJUE, considerând că această lege încalcă regulile pieței interne, drepturile fundamentale și valorile Uniunii Europene.
PE s-a alăturat cauzei în 2023, în acord cu poziția sa constantă de apărare a drepturilor LGBTQ+ și a libertăților fundamentale. Instituția a subliniat că diversitatea și nediscriminarea sunt valori fundamentale, consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE. PE a criticat în mod repetat reculul valorilor europene în Ungaria, inclusiv în raportul său intermediar din noiembrie 2025.
Urmări și perspective
PE consideră hotărârea CJUE ca pe un reper important în confruntarea dintre ordinea juridică a Uniunii și legislațiile naționale considerate incompatibile cu drepturile fundamentale. Accentul pus pe implementare sugerează că PE vede decizia ca pe un nou început, o etapă a transpunerii hotărârii în drepturi concrete pentru comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria.
Dosarul se înscrie într-un conflict mai larg între instituțiile europene și Budapesta pe tema statului de drept și respectarea valorilor europene. Procedura articolului 7, inițiată în 2018, rămâne cadrul politic în care sunt analizate aceste evoluții.
Conform comunicatului PE, decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene este considerată relevantă nu doar pentru drepturile persoanelor LGBTIQ+ în Ungaria, ci și pentru modul în care instrumentele politice și judiciare ale Uniunii lucrează împreună în apărarea valorilor sale fundamentale.
