Bruxelles-ul își intensifică verificările asupra giganta tehnologică Meta, într-un moment de tensiuni tot mai crescute între Uniunea Europeană și marile companii din Silicon Valley. Autoritățile de la Bruxelles susțin că motivul principal al anchetei vizează posibile practici anticoncurențiale, într-un context în care UE încearcă să limiteze influența companiilor digitale asupra pieței libere și consumatorilor europeni.
Investigație profundă asupra accesului la asistenții de AI
Modificările recente ale condițiilor de utilizare ale platformei Meta, care „blocau efectiv” conectarea serviciilor de inteligență artificială ale terților la utilizatori, au declanșat o verificare oficială din partea Comisiei Europene. Începând din ianuarie, compania ar fi restricționat accesul altor dezvoltatori și competitori, ridicând semne de întrebare cu privire la modul în care această strategie afectează echilibrul concurențial. Bruxelles-ul susține că aceste măsuri pot avea consecințe devastatoare pentru inovare și pentru diversitatea serviciilor de AI de pe piața europeană, motiv pentru care analizează dacă intervențiile companiei au încălcat regulile concurenței.
În cadrul anchetei, Comisia Europeană a emis o declarație de obiecții, un avertisment formal care nu aduce încă un verdict, dar marchează un pas important în procesul de investigare. Această formalitate semnalează faptul că autoritățile consideră că Meta ar putea avea o poziție dominantă pe piața aplicațiilor de mesagerie în spațiul economic european, incluzând cele 27 de state membre plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia. În același timp, Italia a lansat o anchetă separată pe același subiect, fiind un exemplu că autoritățile europene urmăresc să asigure un teren de joc echitabil pentru toți competitorii.
Meta respinge acuzațiile și argumentează diversitatea opțiunilor
Reprezentanții companiei Meta au criticat dur concluziile preliminare ale autorităților europene. Un purtător de cuvânt a declarat că „nu există motive pentru intervenția UE” și a subliniat faptul că utilizatorii au acces la multiple opțiuni de asistenți AI, disponibile prin magazine de aplicații, sisteme de operare și alte platforme din industrie. În plus, compania contestă ideea că interfața pentru comunicare comercială, utilizată pentru promovarea acestor asistenți, ar fi un punct esențial de acces ca și canal de distribuție. Din punctul lor de vedere, deciziile Bruxelles-ului par să se bazeze pe o presupunere eronată despre importanța acelui mecanism de distribuție.
Un context complicat de confruntare între UE și Big Tech
Această investigație vine într-un context mai larg de confruntare între Uniunea Europeană și marile companii tehnologice, în special cele occidentale, din motivele legate de monopol și de practici concurențiale abuzive. În ultimii ani, UE și-a consolidat poziția printr-un arsenal legislativ robust, precum Legislația Piețelor Digitale (Digital Markets Act), menită să reglementeze și să sancționeze abuzurile de poziție dominată.
Meta, printre cele mai vizate companii, nu se află doar în vizorul Bruxelles-ului pentru anchetele de concurență. În același timp, compania are în față și alte investigații legate de gestionarea riscurilor pentru copii în mediul digital și de politicile de utilizare a datelor, precum și de amenzile impuse pentru aceste chestiuni. Recent, autoritățile europene au contestat o amendă de 200 de milioane de euro, aplicată pentru modul în care Facebook și Instagram gestiona opțiunea utilizatorilor între abonamente fără reclame și servicii gratuite finanțate din publicitate, dar discuțiile pentru o soluție satisfăcătoare continuă.
Perspective și ce urmează
Deși nu există un termen precis pentru finalizarea acestei investigații, autoritățile europene au subliniat că procesul este complex și poate dura mai mulți ani. În același timp, compania Meta afirmă că va răspunde formal la aceste acuzații, urmând să-și prezinte poziția în fața autorităților. Într-un moment de tensiuni crescute între Europa și Silicon Valley, această anchetă adaugă un nou capitol într-un război al regulilor și al influenței, în care viitorul competiției digitale din continent rămâne încă incert. Întrebarea cheie rămâne dacă europenii vor reuși să echilibreze inovația și accesul liber cu necesitatea de reglementare a unor practici considerată de mulți ca fiind enervant de monopolist.
