Doi cetățeni ucraineni au fost trimiși în judecată de DIICOT pentru tentativă la acte de diversiune, după ce ar fi plănuit să amplaseze colete incendiare la sediul unei companii ucrainene de curierat din București. Potrivit procurorilor, indivizii au urmărit să creeze un risc real de distrugere, vizând o locație situată într-o zonă centrală și aglomerată a Capitalei. Dosarul va fi instrumentat de Curtea de Apel București.
Ancheta a relevat că suspecții, cu vârste de 23 și 24 de ani, au intrat în România în octombrie 2025. Scopul lor era să plaseze cele două colete ce conțineau dispozitive incendiare improvizate la sediul Nova Post, o companie ucraineană de curierat. DIICOT subliniază că atacul ar fi fost menit să genereze insecuritate socială și neîncredere în autorități.
Detaliile atacului eșuat
Anchetatorii au constatat că dispozitivele incendiare erau realizate artizanal, dar extrem de elaborate, sugerând o intenție clară de a provoca un incendiu și o explozie de la distanță. Un experiment judiciar a confirmat funcționalitatea dispozitivelor, demonstrând capacitatea lor de a genera un incendiu major, cu potențial de pagube materiale semnificative.
Potrivit DIICOT, incendierea sediului Nova Post ar fi putut pune în pericol securitatea națională, având în vedere amplasarea acestuia într-un bloc cu șapte etaje, într-o zonă aglomerată a Bucureștiului. Incendiul s-ar fi putut propaga rapid, cu consecințe grave pentru locatari, bunuri și clădirile învecinate.
Contextul mai larg al evenimentelor
În octombrie 2025, Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, declara că acest caz se înscrie într-o serie de acțiuni de sabotaj orchestrate de Federația Rusă în mai multe state europene. Scopul acestora ar fi diminuarea sprijinului acordat Ucrainei.
Marincea afirma că România, alături de alte țări din Europa de Est, precum Polonia și Republica Moldova, este ținta unor agresiuni continue, cu scopul de a afecta ordinea publică, de a crea tensiuni sociale și de a influența deciziile politice, în special în preajma unor evenimente importante, cum ar fi procesele electorale.
Urmările posibile ale planului
Procurorii au concluzionat că, dacă ar fi fost dus la îndeplinire, atentatul ar fi avut consecințe grave. Ar fi generat nu doar daune materiale, ci și un sentiment puternic de insecuritate în rândul populației. De asemenea, ar fi subminat încrederea cetățenilor în capacitatea autorităților de a-i proteja.
Ultima declarație a SRI cu privire la acest caz datează din 2025, fără alte actualizări, dosarul fiind în prezent pe rolul instanței.
